Informații despre un scriitor român la nimereală!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1858 — La 11 aprilie se naste Barbu Stefanescu-Delavrancea, in satul Delea Noua, devenit o mahala a Bucurestiului.
Este al noulea copil al familiei.
Tatal, Stefan Tudorica Albu, este originar din Vrancea. Improprietarit la Sohatu, Ilfov, pleaca de acolo in Bucuresti si devine staroste al carutasilor care transportau cereale la schelele din Giurgiu si Oltenita.
Mama, Iana (Ioana), fiica vaduvei Stana din Postovari, pe mosia Filipescu.
1858 - 1866 — Isi petrece primii ani alaturi de tatal sau, pe ulita Vergului. Apoi invata sa citeasca si sa scrie cu diaconul Ion Pestreanu de la Biserica Sf. Gheorghe Nou.
1866 — Barbu e inscris la Scoala de baieti nr. 4 direct in clasa a 2-a. Invatatorul Spirache Danilescu adauga la prenumele tatalui sufixul "-escu", si astfel viitorul scriitor poarta numele Barbu Stefanescu.
1867 — Se inscrie in clasa a III-a la Scoala domneasca, unde studiaza cu profesorul Ion Vucitescu, prototipul eroului din nuvela Domnul Vucea. Aici urmeaza clasa III si IV.
1870 — Devine elev în clasa I-a la Gimnaziul Gh. Lazar din Bucuresti, unde frecventeaza numai un trimestru.
La 1 decembrie se transfera la liceul Sf. Sava.
1877 — Debuteaza in ziarul Romania libera, cu poezia patriotica "Stante", semnata Barbu.
Dupa absolvirea liceului Sf. Sava, devine student al Facultatii de drept din Bucuresti.
1878 — Publica prima placheta de versuri Poiana lunga. Amintiri, semnata Barbu.
Incepe sa lucreze in redactia ziarului Romania libera.
1880 — Semneaza in Romania libera cu pseudonimul Argus, foiletoanele Zig-Zag.
1882 — Isi ia licenta in drept, cu teza Pedeapsa, natura si insusirile ei.
Tine prelegeri de literatura si filozofie la Institutul condus de Elena Verghy.
Cu ajutorul familiei Verghy, al fratelui sau, avocatul Nicu Stefanescu, si al ziarului Romania libera, pleaca la Paris, pentru pregatirea doctoratului in drept.
1883 — Debut ca nuvelist cu Sultanica, aparuta in Romania libera in martie.
1884 — Nu ia doctoratul in drept si se intoarce in tara.
Se inscrie la baroul Ilfov.
Reia colaborarea la Romania libera.
Ia numele literar de Barbu Delavrancea, ortografiat la inceput "de la Vrancea".
1885 — Apare volumul de nuvele Sultanica.
Colaboreaza la gazeta socialista Drepturile omului, apoi la Literatura si stiinta.
Ia parte la infiintarea ziarul Epoca unde ramane redactor sef cateva luni.
1886 — Semneaza cu pseudonimul Argus, Cancanurile politice in ziarul Lupta al lui G. Panu.
1887 — Scoate doua numere din Lupta literara. Aici publica prima varianta a nuvelei Hagi-Tudose.
Devine redactor la Revista noua a lui B.-P. Hasdeu.
Publica volumul Trubadurul.
1888-1894 — Colaboreaza la ziarele Democratia şi Vointa nationala.
1892 — Publica volumul Parazitii.
Este suplinitor la Facultatea de Litere din Bucuresti; preda cursuri despre arta populara.
1893 — Apare volumul Intre vis si viata.
1894 — E ales deputat in colegiul II la Ploiesti.
1899 — Paraseste partidul liberal si trece la conservatori.
Este ales primar al Bucurestilor.
Este ales deputat de Putna, Mehedinti si Vaslui, vicepresedinte al Camerei.
1902 — Este un avocat de renume si ia apararea lui I. L. Caragiale, printr-o rasunatoare pledoarie, in procesul intentat calomniatorului Caion.
1903 — Publica volumul Hagi-Tudose.
1907 — Calatorie in Grecia, Italia, Egipt.
1909 — Scoate volumul Stapanea odata.
Scrie drama istorica Apus de soare.
1910 — Scrie piesele de teatru Viforul si Luceafarul.
Ministru al Lucrarilor Publice pana in 1912.
1911 — Scoate volumul Liniste, Trubadurul, Stapanea odata.
1912 — Apare comedia in 3 acte Irinel.
Este ales membru activ al Academiei Romane.
1913 — Tine discursul de recepţie la Academia Romana, Din estetica poeziei populare.
Apare comedia in 4 acte Hagi-Tudose.
Scrie drama A doua constiinta.
Incepe piesa Razboiul.
1914 — Militeaza insistent pentru Marea Unire.
1917 — Ministru al Industriei si Comertului.
1918 — La 29 aprilie se stinge din viata Barbu Delavrancea la Iasi unde ajunsese ca refugiat. Este inmormantat la Cimitirul "Eternitatea", din Iasi, pe aleea scriitorilor.
Explicație: