Question

intelesul  figurilor de  sit din imnul national desteapta-te romane 
blastama cu lacrimi in ochi
inima duioasa

Answer 1

Imnul de stat al Romaniei este alcatuit din unsprezece strofe cu ritm iambic, rima incrucisata si masura de 13-14 silabe. La ocazii festive se interpreteaza strofele 1, 2, 4 si 11.“Desteapta-te, romane!” este, din 1990, imnul national al Romaniei si a luat nastere din Poemul “Un rasunet” redactat si publicat in timpul Revolutiei de la 1848. Versurile ii apartin lui Andrei Muresanu (1816 – 1863), poet de factura romantica, ziarist, traducator, un adevarat tribun al epocii marcate de Revolutia de la 1848 iar muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), poet si etnograf, om de mare cultura, cantaret si autor de manuale de muzica.De atunci, acest imn a fost cantat cu ocazia fiecarui conflict in Romania, datorita mesajului de patriotism si de libertate pe care il poarta in el. Acesta a fost si cazul in timpul Revolutiei romane din 1989, cand a fost cantat ca un adevarat imn national, inlocuind imnul comunist „Trei culori”.In interpretarea imnului Romaniei, incepem cu definitia Imnului.Acesta este una dintre cele mai vechi forme de poezie din literarura universala, prin care se preamareste divinitatea, un erou, patria sau chiar un eveniment. Imnul este o specie literara inrudita cu oda dar principala deosebire dintre ele consta in faptul ca imnul se canta. In epoca moderna au aparut imnurile nationale, care sunt cantece solemne prin care se exprima solidaritatea nationala a unui popor.Eul liric apare prin folosirea pers.I,nr.pl. pentru ca acesta se include in poporul roman: “juram ca vom da mana”, “sa ne rapeasca limba”. Poezia se remarca printr-o bogatie a figurilor de stil, metafore, epitete, comparatii, enumeratii care subliniaza mesajul transmis inca din titlu, patriotismul si dorinta de independenta. Exprimarea directa a autorului este dovedita si de prezenta unor substantive in vocativ: romane,marete …Advebele in antiteza “acum” si “niciodata” subliniaza singura sansa de a crea o alta soarta si poporul are dreptul la un viitor stralucit pe care sa-l recunoasca chiar si dusmanii. In a doua strofa este aratata originea poporului roman si mandria de a fi roman.Pe langa Imnul “Desteapta-te Romane!”, ne mai putem mandri si cu “Hora Unirii”. In 1855, poetul Vasile Alecsandri scria versurile pentru “Hora Unirii”, adaptate la muzica de catre compozitorul Alexandru Flechtenmacher.“Hora Unirii” a fost mai intai cantata in timpul unirii Principatelor in 1859. In pezent, se interpreteaza la diverse ocazii festive, in mod special la sarbatorirea unirii din 1859 – 24 ianuarie. Dansul in hora, este el insusi un vechi ritual, simbolizand comunitatea spirituala, egalitatea.DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNEDeşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face vânzători!De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri !
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri !Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ !