Limba română, întrebare adresată de numele72, 8 ani în urmă

întoarcerea țăranilor de la câmp eseu​

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de dianahappy48p8u4k1
0

Întoarcerea ţăranului

de Adrian Păunescu

Apleacă-ţi fruntea de stăpân

spre brazda noastră milenară,

reânviat ţăran român

şi făcătorule de ţară…

Într-un pridvor cu busuioc

ascute briciul pus la grindă,

peste-un lighean muiat la foc

tu bărbiereşte-te-n oglindă.

Ai colindat ce-ai colindat

prin lumea veşnic friguroasă,

acum bine-ai venit în sat

mai cald e totuşi pe acasă.

Te-aşteaptă brazda s-o-nfloreşti

şi grajdul să-l îndeşi cu vite

şi vechi colinde româneşti

te mustră, parcă părăsite…

Ţăran român, Măria Ta,

să nu laşi câmpul tău să moară,

ţi-au dat strămoşii ce lucra,

cu mâinile-au făcut o ţară.

Dă iute briciul pe curea

şi bărbiereşte-te de-a rândul,

că vezi că azi e ziua ta,

care durează cât pământul.

La cimitir, pe la cei duşi,

coboară-n zori şi te închină,

să ungi ţâţânile la uşi,

deschide geamul spre lumină.

Repară gardul putrezit,

dă coama calului prin mână,

şi ca să simţi că ai venit

sleieşte apa din fântână.

Şi nu uita, din când în când,

să mai şi mori cum se cuvine,

în toţi urmaşii renăscând,

cum toţi strămoşii sânt în tine

Ţăran român, Măria Ta,

îndreaptă căi ce se strâmbară,

prin tine ţara va dura,

că tu ai palma cât o ţară.


numele72: eseeeeeeeeuuuuuuuuu
numele72: nu poezie
Alte întrebări interesante