izvoare medievale
varog dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
2
Secolul al VII-lea Tratatul militar bizantin "Strategikon", scris de imparatul Mauritius - denumeste, pentru prima data populatia de la nord de Dunare cu termenul de "romani"
Secolul al IX-lea geograful Moise Chorenati - "Geografia armeana" - numește "țara necunoscută ce-i zic Balak-Valahia"
980 Un document imperial emis de către Vasile II Macedoneanul se referă la poporul român folosind numele de "vlahi"[necesită citare].
1020 Un alt document imperial emis de către Vasile II Macedoneanul se referă la poporul român[necesită citare].
Secolul al XI-lea Kekaumenos, în Sfaturile și povestirile lui Kekaumenos îi menționează pe vlahii sud-dunăreni care trăiau în apropierea Dunării și a râului numit pe atunci Saos (Sava)[necesită citare].
Secolul al XI-lea Gardizi, geograf persan în lucrarea Podoaba istoriilor, referindu-se la români[necesită citare], îi plasează între slavi (bulgari), ruși și unguri, într-un spațiu cuprins între Dunăre și un "munte mare", probabil Munții Carpați. De asemenea, menționează informații despre originea poporului român[necesită citare].
1113 În Cronica lui Nestor este scris că „când volochi (vlahii) au atacat slavii de la Dunăre și s-au așezat printre ei și i-au asuprit, slavii au plecat și s-au așezat pe Vistula, sub numele de Leshi.[1] Maghiarii i-au alungat pe vlahi și au luat pământul lor și s-au stabilit acolo”.[2][3]
Secolul al XII-lea Ioan Kynnamos, secretar al împăratului Manuel Comnenul spune despre vlahi în lucrarea Epitome că "se zice că sunt coloni veniți demult din Italia."[necesită citare]
Secolul al XII-lea Anonymus, cronicarul regelui Bela al III-lea, menționează venirea ungurilor în Panonia unde i-au găsit pe slavi și "blachi" în lucrarea Gesta Hungarorum[necesită citare].
Secolul al XIII-lea Simon de Keza, în lucrarea Gesta Hunnorum et Hungarorum menționează faptul că în timpul lui Attila romanii s-au întors în Italia în timp ce vlahii au rămas de bună voie in Panonia[necesită citare].
Secolul al IX-lea geograful Moise Chorenati - "Geografia armeana" - numește "țara necunoscută ce-i zic Balak-Valahia"
980 Un document imperial emis de către Vasile II Macedoneanul se referă la poporul român folosind numele de "vlahi"[necesită citare].
1020 Un alt document imperial emis de către Vasile II Macedoneanul se referă la poporul român[necesită citare].
Secolul al XI-lea Kekaumenos, în Sfaturile și povestirile lui Kekaumenos îi menționează pe vlahii sud-dunăreni care trăiau în apropierea Dunării și a râului numit pe atunci Saos (Sava)[necesită citare].
Secolul al XI-lea Gardizi, geograf persan în lucrarea Podoaba istoriilor, referindu-se la români[necesită citare], îi plasează între slavi (bulgari), ruși și unguri, într-un spațiu cuprins între Dunăre și un "munte mare", probabil Munții Carpați. De asemenea, menționează informații despre originea poporului român[necesită citare].
1113 În Cronica lui Nestor este scris că „când volochi (vlahii) au atacat slavii de la Dunăre și s-au așezat printre ei și i-au asuprit, slavii au plecat și s-au așezat pe Vistula, sub numele de Leshi.[1] Maghiarii i-au alungat pe vlahi și au luat pământul lor și s-au stabilit acolo”.[2][3]
Secolul al XII-lea Ioan Kynnamos, secretar al împăratului Manuel Comnenul spune despre vlahi în lucrarea Epitome că "se zice că sunt coloni veniți demult din Italia."[necesită citare]
Secolul al XII-lea Anonymus, cronicarul regelui Bela al III-lea, menționează venirea ungurilor în Panonia unde i-au găsit pe slavi și "blachi" în lucrarea Gesta Hungarorum[necesită citare].
Secolul al XIII-lea Simon de Keza, în lucrarea Gesta Hunnorum et Hungarorum menționează faptul că în timpul lui Attila romanii s-au întors în Italia în timp ce vlahii au rămas de bună voie in Panonia[necesită citare].
cojocarudan169:
(:
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă