La ce intrebari raspunde fiecare caz :
1. Nominativ
2. Acuzativ
3. Genitiv
4. Dativ
5. Vocativ
Răspunsuri la întrebare
Salut!
⋆⋆⋆⋆⋆
Cazurile și întrebările funcțiilor sintactice pentru fiecare caz în parte
⋆⋆⋆⋆⋆
Cazurile sunt o categorie gramaticală care reprezintă formele pe care le iau anumite părți de vorbire pentru a îndeplini o funcție sintactică la nivel de propoziție.
În limba română sunt cinci cazuri:
- nominativ (N)
- genitiv (G)
- dativ (D)
- acuzativ (Ac)
- vocativ (V)
l. CAZUL NOMINATIV - cine? ce?
a) subiect: cine? ce?
Georgeta merge la teatru.
b) nume predicativ: ce este? cine este?
El este un coleg.
c) atribut substantival apozițional: care?
Prietena mea, Dana, mă ajută mereu.
ll. CAZUL GENITIV - al, a, ai, ale cui?
a) atribut substantival genitival: al, a, ai, ale cui?
Cartea amicului meu este la mine.
b) atribut substantival prepozițional: care? ce fel de?
Lupta contra coronavirusului continuă.
c) atribut pronominal prepozițional: care? ce fel de?
Lupta contra lui continuă.
d) nume predicativ: al, a, ai, ale cui este/sunt?
Cartea este a amicului meu.
e) complement indirect: asupra cui? contra cui? împotriva cui?
Maria lupta împotriva discriminării.
f) complement circumstanțial de loc: unde? până unde? pe unde?
Fumul caselor trece pe deasupra satului.
g) complement circumstanțial de timp: când?
Ne bem cafeaua în cursul dimineții.
h) complement circumstanțial de mod: cum?
Robert oferă răspunsuri pe măsura capacităților lui.
i) complement circumstanțial de scop: cu ce scop?
Ea își face aliați în vederea obținerii unor avantaje.
lII. CAZUL DATIV - cui?
a) atribut substantival prepozițional: ce fel de?
Eșecul datorită persistării în negativism era de așteptat.
b) atribut pronominal prepozițional: ce fel de?
Comportamentul asemenea ei este caraghios.
c) atribut apozițional: care?
I-am întins colegei mele, Elianei, o mână de ajutor.
d) nume predicativ: cum este?
Planul zilei este conform așteptărilor.
e) complement indirect: cui?
Colegului îi dau cartea.
f) complement circumstanțial de mod: cum?
Această domnișoară mă tratează asemenea copiilor răutăcioși.
g) complement circumstanțial de cauză: din ce cauză?
Din cauza neînțelegerii a plecat.
lV. CAZUL ACUZATIV - ce? pe cine/ce? cu cine/ce? la cine/ce? despre cine/ce? lângă cine/ce unde? când? cum? etc.
a) complement direct: pe cine? ce?
În ciuda divergențelor, am ajutat-o pe colega mea.
b) complement indirect: despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru cine? pentru ce? de cine? de ce? cu cine? cu ce? pe cine? pe ce? în cine? în ce? de la cine? de la ce? din cine? din ce?
Vorbeam cu tatăl meu.
c) complement circumstanțial de loc: unde? de unde? pana unde? încotro?
Mă duceam la magazin.
d) complement circumstanțial de timp: când? de când? până când? cât timp?
Cândva vom afla și motivul.
e) complement circumstanțial de mod: cum? în ce mod? în ce fel? cât?decât cine? de câte ori? cu cât?
Desenează ca un artist.
f) atribut substantival prepozițional: care? ce fel de?
Am cumpărat suc de portocale.
g) complement de agent: de cine? de către cine?
Elevul este ascultat de profesor.
h) complement circumstanțial de cauză: din ce cauză? din ce pricină?
A fugit de frică.
i) complement circumstanțial de scop: cu ce scop? în ce scop?
Învață pentru examen.
j) nume predicativ: de la cine este? pentru cine este? etc.
Caietul este de la tine.
V. CAZUL VOCATIV - nu are întrebări
Vocativul este cazul adresării directe, prin urmare la acest caz nu putem avea funcții sintactice.