La religie de facut un eseu cu datoriile creștinilor
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
3
Scopul vieţii fiecărui creştin este dobândirea mântuirii. Pentru a ajunge însă la împlinirea acestui ideal, creştinul trebuie să îndeplinească o seamă de îndatoriri, să-şi îndrepte viaţa după voia lui Dumnezeu. Datoriile creştinismului sunt îndreptate spre Dumnezeu, spre sine, spre semeni, spre întreaga creaţie.
Datorii faţă de Dumnezeu
Prima datorie a creştinului este de a-L iubi pe Dumnezeu, Creatorul, Binefăcătorul, Sfinţitorul şi Judecătorul său. Credinciosul are datoria de a-I sluji Lui după toate puterile sale. Omul intră în comuniune cu Dumnezeu şi tinde să ajungă la asemănarea cu El. Acest lucru este posibil prin practicarea virtuţilor.
Datorii faţă de sine
Creştinul are datorii şi faţă de sine însuşi. În primul rând trebuie să ne îngrijim de sufletul nostru: „Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?”. Nu trebuie neglijată însă nici grija faţă de trup. Este firesc şi natural căci „nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica”.
Datorii faţă de aproapele
În convorbirea cu învăţătorul de Lege, Mântuitorul îi spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Am văzut din Pilda samarineanului milostiv că aproapele nostru nu este doar fratele nostru trupesc, părinţii, rudele sau cei foarte apropiaţi nouă. Aproapele nostru este şi cel care are nevoie de sprijin.
Datorii faţă de familie
În cadrul vieţii de familie vorbim despre datorii între soţi şi datorii între părinţi şi copii. Soţii sunt datori să trăiască în înţelegere, păstrând făgăduinţa fidelităţii pe care au depus-o în faţa Sfântului Altar. Părinţii trebuie să le creeze copiilor lor condiţiile necesare de creştere şi dezvoltare trupească, asigurându-le hrana, locuinţa, îmbrăcămintea şi să aibă grijă de formarea lor duhovnicească. Copiii trebuie să dea ascultare sfaturilor primite de la părinţii lor, iar la vreme de boală, neputinţă sau bătrâneţe să le acorde ajutor şi îngrijire.
Datorii faţă de Biserică
Creştinul are datorii faţă de Biserică. El trebuie să fie statornic în dragoste curată şi tare faţă de Biserică. Şi aceasta pentru că Biserica l-a născut la viaţă în Hristos prin Sfânta Taină a Botezului şi îl creşte duhovniceşte prin celelalte Sfinte Taine.
Datorii faţă de neam şi patrie
Un adevărat credincios al Bisericii Ortodoxe trebuie să ştie că are datorii şi faţă de marea familie din care face parte, faţă de neamul său, dar şi faţă de ţara în cuprinsul căreia îşi desfăşoară activitatea.
Datorii faţă de natură şi lumea înconjurătoare
Aceste datorii se exprima prin îngrijirea, păstrarea şi înfrumuseţarea naturii. Ea reprezintă darul lui Dumnezeu pentru oameni. Fiecare creştin trebuie să-şi îndeplinească aceste datorii cu toată convingerea, cu dăruire, nu de frica pedepsei, ci din conştiinţa iubirii lui Dumnezeu.
Datorii faţă de Dumnezeu
Prima datorie a creştinului este de a-L iubi pe Dumnezeu, Creatorul, Binefăcătorul, Sfinţitorul şi Judecătorul său. Credinciosul are datoria de a-I sluji Lui după toate puterile sale. Omul intră în comuniune cu Dumnezeu şi tinde să ajungă la asemănarea cu El. Acest lucru este posibil prin practicarea virtuţilor.
Datorii faţă de sine
Creştinul are datorii şi faţă de sine însuşi. În primul rând trebuie să ne îngrijim de sufletul nostru: „Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?”. Nu trebuie neglijată însă nici grija faţă de trup. Este firesc şi natural căci „nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica”.
Datorii faţă de aproapele
În convorbirea cu învăţătorul de Lege, Mântuitorul îi spune: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Am văzut din Pilda samarineanului milostiv că aproapele nostru nu este doar fratele nostru trupesc, părinţii, rudele sau cei foarte apropiaţi nouă. Aproapele nostru este şi cel care are nevoie de sprijin.
Datorii faţă de familie
În cadrul vieţii de familie vorbim despre datorii între soţi şi datorii între părinţi şi copii. Soţii sunt datori să trăiască în înţelegere, păstrând făgăduinţa fidelităţii pe care au depus-o în faţa Sfântului Altar. Părinţii trebuie să le creeze copiilor lor condiţiile necesare de creştere şi dezvoltare trupească, asigurându-le hrana, locuinţa, îmbrăcămintea şi să aibă grijă de formarea lor duhovnicească. Copiii trebuie să dea ascultare sfaturilor primite de la părinţii lor, iar la vreme de boală, neputinţă sau bătrâneţe să le acorde ajutor şi îngrijire.
Datorii faţă de Biserică
Creştinul are datorii faţă de Biserică. El trebuie să fie statornic în dragoste curată şi tare faţă de Biserică. Şi aceasta pentru că Biserica l-a născut la viaţă în Hristos prin Sfânta Taină a Botezului şi îl creşte duhovniceşte prin celelalte Sfinte Taine.
Datorii faţă de neam şi patrie
Un adevărat credincios al Bisericii Ortodoxe trebuie să ştie că are datorii şi faţă de marea familie din care face parte, faţă de neamul său, dar şi faţă de ţara în cuprinsul căreia îşi desfăşoară activitatea.
Datorii faţă de natură şi lumea înconjurătoare
Aceste datorii se exprima prin îngrijirea, păstrarea şi înfrumuseţarea naturii. Ea reprezintă darul lui Dumnezeu pentru oameni. Fiecare creştin trebuie să-şi îndeplinească aceste datorii cu toată convingerea, cu dăruire, nu de frica pedepsei, ci din conştiinţa iubirii lui Dumnezeu.
Alte întrebări interesante
Engleza,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Geografie,
8 ani în urmă
Geografie,
8 ani în urmă