Question

La sfârșitul secolului al XV-lea au apărut națiunile moderne, care doreau independență față de papalitate și față de Imperiul German. În această perioadă a avut loc o profundă înnoire culturală, care a primit numele de Renaștere. Inventarea tiparului a permis răspândirea scrierilor Antichității profane și religioase. Au fost mulți aceia care, bazându-se pe textele Bibliei și ale Părinților Bisericii, doreau să purifice Biserica. Din cauza neînțelegerilor și a violențelor reciproce, această Reformă a provocat însă ruperea unității Bisericii Apusene.
Odată cu mișcarea protestantă , o dorință de reformă s-a manifestat și în sânul Bisericii din Roma, existând în acest sens mai multe inițiative ale unor călugări, ale unor laici cucernici sau chiar ale unor episcopi. Papa a convocat un conciliu la Trento (1545 – 1563), care a trasat liniile de reformă ale Bisericii.
Marile descoperiri geografice din secolele al XV-lea și al XVI-lea au constituit începutul unei evanghelizări universale. Biserica a devenit într-adevăr „catolică ” (universală ).
Această evanghelizare a depins, în bună măsură, de condițiile materiale, comerciale și politice în care s-au desfășurat expedițiile spre locurile în depărtate. În secolul al XVIII-lea, crizele interne din Biserică s-au răsfrânt asupra activității misiunilor aflate în ținuturi îndepărtate, iar ca urmare a Revoluției Franceze, au fost întrerupte pentru un timp relațiile dintre Biserică și țările de dincolo de mări.
Umanismul ateu, prezent la unii dintre umaniști și dezvoltat de filosofii raționaliști din secolul al XVIII-lea, a însemnat tendința omului de a lua locul lui Dumnezeu. Marile curente de gândire născute din acest umanism sunt: liberalismul, socialismul (comunismul) și laicismul.
Pentru a-și apăra identitatea, Biserica fost nevoită să lupte împotriva liberalismului. Pentru a găsi o soluție, între anii 1869 și 1870, papa Pius al IX-lea și episcopii s-au ı̂ntâlnit la Conciliul I din Vatican. Acolo s-a luat o poziție clară și explicită față de liberalism și filosofiile raționaliste, care negau adevărul lui Dumnezeu. Conciliul I din Vatican a explicat că atât rațiunea, cât și credința sunt necesare pentru a înțelege în mod complet mesajul lui Isus.Conciliul
După Conciliul din Vatican, Roma a fost integrată Regatului Italiei, iar acest lucru a însemnat sfârșitul Statului papal și al puterii politice a papei, dar și creșterea influenței sale morale.
În fața fenomenului de secularizare accentuată, catolicii s-au angajat ı̂n apărarea religioasă organizând o contrasocietate creștină,opusă unei societăți laice.
Au apărut noi ordine religioase, s-a acordat o atenție deosebită formării intelectuale a preoților și s-a ı̂ncurajat cercetarea științi fică. Biserica a propus diverse soluții în fața problemelor provocate de revoluția industrială: înființarea asociațiilor pentru săraci și a sindicatelor muncitorești catolice.
Au fost organizate opere de ajutorare a misiunilor, precum și numeroase congregații de bărbați și de femei, ı̂n vederea evanghelizării ținuturilor îndepărtate.
La începutul secolului al XX-lea a crescut numărul vocațiilor la preoție și al misionarilor.
Cel de-al Doilea Război Mondial a marcat toate națiunile angajate în conflict și, în sânul acestora, creștinii și Bisericile care au fost crunt lovite. Războiul a fost însă și o perioadă de maturizare și de reflecție.
Nu există o reformă civilă fără una morală; nu există reformă morală fără Evanghelie și fără trăirea în mod autentic a vieții creștine.
Din textul de mai sus, extrage cinci idei, în care să arați reacția Bisericii față de Renaștere și umanismul ateu.
Extrage din Dicționarul Limbii Romane sensul cuvintelor: conciliu, misionar, laic, umanism, ateu.​

Answer 1

Răspuns:Trebuie sa fi bun

Explicație: