Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 8 ani în urmă

Lacul
de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.

Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;

Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

(completează fișa din imagine cu poezia „Lacul ")(ce de sus)​​

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de darius182002
1

Răspuns:

Titlul    Lacul     Anul apariției 1884

Autorul   M. Eminescu

Textul are cinci strofe a câte patru versuri

Titlul poeziei ne sugerează că este vorba despre un lac/Titlul numeste simbolic cadrul naturii feerice, printr-unul dintre cele mai intâlnite elemente din lirica eminesciana, lacul.

Strofa întâi descrie cadrul naturii

Strofa a doua descrie spatiul interior al trăirii, al visării eului liric la iubirea ideală.

Strofa a treia imaginează,  povestea de iubire, idila, care se manifestă ca un ritual incărcat de emoția intâlnirii.

Strofa a patra ne înfățișează deznădejdea autorului în fața faptului că iubita nu vine și că așteptarea a fost în zadar.

Figuri de stil

epitete cromatice, a lacului "albastru", incarcat de "nuferi galbeni",

personificări- blândei lune

Imagini artistice

Imagini vizuale -natura este dominată de "lumina blandei lune",nuferi galbeni ,să plutim

Imagini  auditive sunt exprimate prin sintagme sugestive pentru ipostaza naturii de participant activ si sensibil la zbuciumul interior al eului liric, in dorinta de implinire a cuplului de indragostiti: "inganati de glas de ape"; "vantu-n trestii lin fosneasca", "unduioasa apa sune!"

Explicație:

Alte întrebări interesante