Lupta Anti Otomana cu Mihai Viteazu
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
4
Datorită situației internaționale extrem de complexe, Mihai Viteazul ( urcat pe tron în 1593) aderă în septembrie-octombrie 1594 la Liga Sfântă( formată în 1592-fiind o alianță antiotomană).
Urmează acțiunea care demonstrează ruperea legăturilor dintre domnul muntean și Poartă. Această acțiune începe pe 13 noiembrie 1594 la București prin suprimarea creditorilor levantini și a garnizoanei otomane care s-a răsculat. Această acțiune este consolidate de alte lupte cum ar fi cele de la Giurgiu(dec.1594), Gura Ialomiței( 10 decembrie), Hârșova (1 ianuarie 1595), Silistra (8 ianuarie), Putineiu și Stănești( 14 și 15 ianuarie 1595) urmate de arderea Rusciukului care are loc în 25 ianuarie 1595. Victorile sun încununate de cucerirea din martie a Brăilei, iar moldovenii cuceresc Ismailul.
Pașa de Vidin reacționează prin arderea Craiovei, lucru care îl determină pe Mihai Viteazul să-și pregătească o armată puternică.
Poarta reacționează, declarând încă din luna mai Țara Românească și Moldova provincii otomane, astfel o viitoare confruntare cu Poarta devenea iminentă.
Lupta are loc la Călugăreni (13/23 august 1595). Oastea munteană număra aproximativ 16.000 de ostași + 7000 de transilvăneni aflați sub conducerea lui Albert Kiraly. Intervenți în luptă a domnului muntean are un rol decisiv și victoria ce urma să-i fie atribuită. Deși învingător, Mihai Viteazul se retrage treptat așteptând ajutor.
Târgoviștea și Bucureștiul sunt deasemenea eliberate la 4-8 octombrie și respectiv 12 octombrie. O altă victorie importantă a lui Mihai Viteazul asupra otomanilor fiind la Giurgiu (15-20 octombrie 1595).
Urmează acțiunea care demonstrează ruperea legăturilor dintre domnul muntean și Poartă. Această acțiune începe pe 13 noiembrie 1594 la București prin suprimarea creditorilor levantini și a garnizoanei otomane care s-a răsculat. Această acțiune este consolidate de alte lupte cum ar fi cele de la Giurgiu(dec.1594), Gura Ialomiței( 10 decembrie), Hârșova (1 ianuarie 1595), Silistra (8 ianuarie), Putineiu și Stănești( 14 și 15 ianuarie 1595) urmate de arderea Rusciukului care are loc în 25 ianuarie 1595. Victorile sun încununate de cucerirea din martie a Brăilei, iar moldovenii cuceresc Ismailul.
Pașa de Vidin reacționează prin arderea Craiovei, lucru care îl determină pe Mihai Viteazul să-și pregătească o armată puternică.
Poarta reacționează, declarând încă din luna mai Țara Românească și Moldova provincii otomane, astfel o viitoare confruntare cu Poarta devenea iminentă.
Lupta are loc la Călugăreni (13/23 august 1595). Oastea munteană număra aproximativ 16.000 de ostași + 7000 de transilvăneni aflați sub conducerea lui Albert Kiraly. Intervenți în luptă a domnului muntean are un rol decisiv și victoria ce urma să-i fie atribuită. Deși învingător, Mihai Viteazul se retrage treptat așteptând ajutor.
Târgoviștea și Bucureștiul sunt deasemenea eliberate la 4-8 octombrie și respectiv 12 octombrie. O altă victorie importantă a lui Mihai Viteazul asupra otomanilor fiind la Giurgiu (15-20 octombrie 1595).
Alte întrebări interesante
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Istorie,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă