Ma ajuta cineva sa traduc textul? va rogggg frumosss...haidetii ma ajuta cinevaaa?
Anexe:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Construind aceasta mare masina de locuinte aproape de inima Parisului, intreprinderea promotoare s-a gandit, evident, la tot (toate aspectele) . La tot, adica inainte de orice, la masini. Fara teren de joaca pentru copii, s-a oferit totul zeului "Parking".In ciuda zgomotului facut de catre camionul de gunoi, zgomotul motoarelor la demarare, alergaturilor copiilor, o anumita tacere domneste. Fara un loc comunitar unde ne-am putea reuni si cere un serviciu, câteodata. Atunci, ramân doar scurtele intâlniri din ascensor- când functioneaza.Cele câteva secunde necesare pentru a urca la etajele superioare favorizeaza intâlniri fata in fata de neuitat, reglate de un protocol indescriptibil , demn de curtea regelui Ludovic al XIVlea. Acesta incepe cu un "Buna ziua", continua cu o intrebare despre butonul care convine- "Ce etaj?"- si se termina cu un rapid "La revedere", care inchide ansamblul conversatiei, si in general un schimb( in fr.) (o legatura, in ro.) intre vecini. Nu ramâne decât sa ne resemnam si sa ne intarim intr-o filozofie sanatoasa: Fiecare pentru sine...fiecare pentru sine, si televiziunea pentru toti".
O, zi dezastruoasa, zi infricosatoare in care rasuna ca o lovitura de trasnet aceasta stire: "Televiziunea este in pana!".Se alearga peste tot, dupa noutati. Mici grupuri se formeaza. Solidaritatea in nefericire! In lift, dupa ce apasam pe buton, ne facem timp sa ne lamentam. Dar adevaratul loc unde se sta de vorba este scara, in fata biroului gardianului de imobil. " Este antena, asteptam un tehnician". Dar cum acesta se lasa asteptat, scara devine neagra de lume. Impartasind aceeasi suferinta, venim pe trepte, sa luam cu asalt confidentele- datoriile contractate prin cumpararea unui televizor in culori, boala une femei in vârsta a carei unica distractie este Guy Lux.Este " Inima mea descoperita", sau, cel putin, o tentativa. S-ar crede ca aveam nevoie. O nevoie de mult timp refulata. Cum cade seara, televiziunea functioneaza. " Buna ziua, ce etaj, la revedere." Toata lumea este calma pe scari. lucrurile au intrat in ordine. Nu mai este nevoie sa vorbim.
O, zi dezastruoasa, zi infricosatoare in care rasuna ca o lovitura de trasnet aceasta stire: "Televiziunea este in pana!".Se alearga peste tot, dupa noutati. Mici grupuri se formeaza. Solidaritatea in nefericire! In lift, dupa ce apasam pe buton, ne facem timp sa ne lamentam. Dar adevaratul loc unde se sta de vorba este scara, in fata biroului gardianului de imobil. " Este antena, asteptam un tehnician". Dar cum acesta se lasa asteptat, scara devine neagra de lume. Impartasind aceeasi suferinta, venim pe trepte, sa luam cu asalt confidentele- datoriile contractate prin cumpararea unui televizor in culori, boala une femei in vârsta a carei unica distractie este Guy Lux.Este " Inima mea descoperita", sau, cel putin, o tentativa. S-ar crede ca aveam nevoie. O nevoie de mult timp refulata. Cum cade seara, televiziunea functioneaza. " Buna ziua, ce etaj, la revedere." Toata lumea este calma pe scari. lucrurile au intrat in ordine. Nu mai este nevoie sa vorbim.
Alte întrebări interesante
Studii sociale,
8 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Franceza,
9 ani în urmă