Question

Mesajul poeziei "artistul" de vasile voiculescu, va rog.Compunere de 6 propozitii
poezia:
El singur amarul îşi cântă cu capul plecat pe vioară…
Ca-n friguri aleargă arcuşul pe strunele vii şi-ncordate,
Sub viforul asprelor note chiar lemnul pustiu se-nfioară
Şi pare că-n golul vioarei un suflet în zbucium se zbate.

Cum jalnic îşi tânguie basul greoaiele-i gemete într-una
Şi cum îi răspunde oţelul cu ţipăt prelung de izbândă,
Se-nchipuie-aievea năvala de aprigi topoare, furtuna,
Sub care se frânse copacul ursit pentru aspra osândă

Answer 1

El este trist si se vindeca printr-un singur lucru.Acel anumit lucru este cantecul vioarei.Un cantec linistitor care il face sa se calmeze . Sub minunatul cantec al instrumentului se ascunde o poveste. O poveste trista , chiar cea a omului care o canta.El nu canta cu ajutorul instrumentului,dar si cu sufletul.

Answer 2

Copacul, pe care trebuie să-l închipuim puternic și plin de mândrie, s-a frant , cândva, sub năvala topoarelor, sau poate a furtunii.

El nu știa că i-a fost ursit ca sufletul său să fie închis într-o vioară.

Și aspra osândă era și mai mare atunci când arcușul, cuprins parcă de friguri, îl scotea din golul viorii, dar nu întreg, ci scotea doar geamătul jalnic, prelung, al sufletului său zbuciumat.

 

Iar omul, “cu capul plecat pe vioară”, credea că își cântă “el singur amarul”.

Dar nu știa că nu era amarul lui.

Și omul, artistul, în timp ce cânta, “cu capul plecat pe vioară”, se-nchipuia pășind peste durere,  și auzea…, mereu și mereu, văzduhul șoptind:

 

”Să calci ușor-ușor, că,  poate..., fărâma de pământ,

 Pe care-o sfarmi, era candva, demult, doi ochi albaștri ”