Question

Mesajul poeziei vara de George Cosbuc

Answer 1

Asa se vede din toata Moldova muntele care urmareste pe calator cu silueta lui indepartata si misterioasa, de la izvoarele Ceremusului pana la Cetatea Alba, cum spune
Cantemir — muntele moldovenesc prin excelenta, cantat de Asachi, Russo, Vlahuta, Hogas si de atatia alti “amanti ai naturii”. Cea mai puternica impresie insa a Ceahlaului a dat-o ardeleanul de la Nasaud, “moldovan” si el, s-ar putea zice, din cealalta parte a “muntelui”, Ceahlaul si
Nasaudul facand parte din aceeasi regiune geografica si dialectala a Romaniei nordice.
Cosbuc insa a redat “Ceahlaul la apus”, de dincoace, probabil din valea Moldovei.
Strofa consacrata Ceahlaului e mai mult sugestiva decat picturala. Ea evoca puternic privelistea pentru cel care a vazut-o si a iubit-o — si spune mai putin aceluia care nu o cunoaste. Versul: “Intr-o salbatica splendoare”, cu care se incepe imnul, reda prima impresie a oricarui privitor: muntele in lumina orbitoare a verii. Cu acesti termeni abstracti, care nu dau imagini precise si nu limiteaza,
Cosbuc reuseste sa evoce privelistea mareata a muntelui.
Cuvantul “splendoare” evoca albastrul infinit al cerului, reflexele stralucitoare ale stancilor in lumina soarelui de vara. Cuvantul “salbatic” recheama in minte aspectul haotic al muntilor, formele apocaliptice ale Ceahlaului si ceea ce are el inaccesibil si inospitalier.