Question

Mi-e dor de acel munte friguros,
Cu aer curat și răcoros,
De zăpada sclipitoare,
De la Soare orbitoare.

Brazi plini de beteală pufoasă,
Care parcă îi îmbrăcă într-o haină călduroasă.
Mi-e dor de acel peisaj mirobolant,
Ce ochii imediat mi i-au furat.

Mi-e dor de acel colț din natură,
Care nu poate fi descris în nici o lectură,
Mi-e dor de acel munte friguros,
De acel vânt blând-dureros.
Mi-e dor de ciripitul pasarilor
De mirosul florilor
Mi-e dor de tine munte
De padurea de pe
frunte.
Incă o strofa pt aceasta poezie ?
Cat mai originala . Dau coroana
Va rog !

Answer 1

Mi-e dor de mare
Unde stateam la soare
De soarele bland
De vant care adie usor
Prin lume calator
Mi-e dor de tine
Natură ! sa ma iei cu tine...