Question

Modurile de expunere in romanul singur in fata dragostei exemple

Answer 1

Naratiunea,descrierea si dialogul,monologul
Dialogul:
–          Ce înseamnă „interdepartamental”?Are o memorie colosală și o dicţie s-o invidieze Teatrul Naţional!I-am explicat că e vorba de un adjectiv, care poate fi tălmăcit cam așa: „Care coordonează activitatea feluritor departamente”.–          Aha, mi-a zâmbit ea. „Coordonează” – mi-ai lămurit joia trecută…Odată mi-a spus:–          Ce om ești, Radu Nicolaevici! Ai venit la noi și nu vorbești ca alţii, ca directorul vostru, ori ca Tamara brigadierului… Frumos le mai zici, învăţat, și tare mi-i drag să te-ascult!…
Monologul:
Fiecare om are dreptul la o prostie în viaţă.E, desigur, o atitudine cam sentimentală și prea ușuratică, dar totdeauna raţiunea e mai presus de inimă? Și oare totdeauna respectarea normelor scrise și orale dă și o garanţie de avantaj neîndoielnic celui ce le respectă?
Naratiunea:
 Aveam doisprezece ani când a murit. M-a iubit, tânjind după chipul acela pe care-l purta într-însa ca o icoană. S-a veștejit tânjind și s-a stins tânjind. Acum înţeleg că nu pe mine mă mângâia, și ochii aceia mari, cu pupilele dilatate ca de o spaimă și o patimă, căutau dincolo de mine, prin mine și peste timp înapoi. Era tânga aceea nemărginită și neînţeleasă a unei păsări volnice, prinsă în colivie, iar viaţa și chiar eu, doar zăbrelele ce-o împiedicau să-și ia zborul departe, departe.
Descrierea:
Mătușă-mea, care m-a crescut după moartea mamei și pe care n-am încetat niciodată s-o consider o femeie demodată și genială (reușea dintr-o biată pensie să ne hrănească pe amândoi, ba să ne și îmbrace!), nu cunoștea, din fericire sau ba, niciun postulat din ale pedagogiei, și singura îndrumare de viaţă pe care mi-o putea da suna, din gura ei, cam așa: fă ce fac oamenii deștepţi și n-o să dai greș niciodată.
                              Sper ca te-am ajutat ,bafta in continuare!