Momentele subiectului din opera literara de Al Bratescu Voinesti RAPID
andreiyo29:
care operă literală ? dă numele ei.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
13
I. Expozitiunea sau expozitia (partea introductiva in care autorul prezinta locul, timpul actiunii si unele dintre personaje);
II. Intriga (momentul sau faptul important care determina intreaga desfasurare a actiunii);
III. Desfasurarea actiunii (partea cea mai intinsa, care cuprinde faptele, intamplarile determinate de intriga);
IV. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare, de intensitate in desfasurarea actiunii);
V. Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al evenimentelor). Nu toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta ordine (de exemplu, romanele politiste).
---
În altă ordine de idei :
► „ Puiul ” de Ioan AL Brătescu , are deznodământ ( ixeaza, cu aceeasi simplitate rascolitoare, ca intr-un tablou memorabil, sfirsitul unei vieti - irosite dintr-un gest pripit si, mai ales, din incalcarea unei reguli : datoria, aproape sfinta, de a asculta de cei ce-ti vor numai binele. in degorul acela ca un giulgiu, o fiinta isi rememoreaza, inaintea clipei de trecere a ultimului hotar, ca pe niste "vedenii", citeva, "crimpeie" din scurta ei existentă )
II. Intriga (momentul sau faptul important care determina intreaga desfasurare a actiunii);
III. Desfasurarea actiunii (partea cea mai intinsa, care cuprinde faptele, intamplarile determinate de intriga);
IV. Punctul culminant (partea care cuprinde momentul de maxima incordare, de intensitate in desfasurarea actiunii);
V. Deznodamantul (ultima parte, care cuprinde sfarsitul actiunii, al evenimentelor). Nu toate operele literare au momente ale subiectului in aceasta ordine (de exemplu, romanele politiste).
---
În altă ordine de idei :
► „ Puiul ” de Ioan AL Brătescu , are deznodământ ( ixeaza, cu aceeasi simplitate rascolitoare, ca intr-un tablou memorabil, sfirsitul unei vieti - irosite dintr-un gest pripit si, mai ales, din incalcarea unei reguli : datoria, aproape sfinta, de a asculta de cei ce-ti vor numai binele. in degorul acela ca un giulgiu, o fiinta isi rememoreaza, inaintea clipei de trecere a ultimului hotar, ca pe niste "vedenii", citeva, "crimpeie" din scurta ei existentă )
Alte întrebări interesante