Question

Momentele Subiectului pe opera Dincolo de Nisipuri si Moduri de expunere cu citate

Answer 1

• În expozițiune sunt fixate coordonatele spațio-temporale în care se va desfășura acțiunea. Alături de prezentarea timpului ” Era în 1946, an de secetă cumplită ” și a spațiului ( un sat de câmpie ), în expozițiune este redat monotonul dialog ( mod de expunere ) dintre Șușterul, protagonistul textul și dascălul satului: ” - Șuștere dă, mă, și mie să trag un fum ... / - Nu-i tutun, mă, îi răspunse Șușteru, e o buruiană, pute și te ustură pe gât ”. Astfel, faptele se vor desfășura într-un spațiu devenit straniu ca urmare a secării Buzăului: oamenii, satul, peisajul însuși se transformă, locuitorii încep să aibă halucinații, obsedați fiind de ploaie, de revenirea, firească, a binefăcătoarei ape.
• Imaginea călărețului care vine de la munte aducând vestea mult așteptată că, în sfârșit, vine gârla reprezintă intriga nuvelei. Din acest moment, satul intra într-o stare febrilă, generatoare de halucinații. Reacția tuturor o creează însuși Șușteru, care se grăbește să-și tragă luntrea, de pe mal, pe albia râului.
• Desfășurarea acțiunii cuprinde frenetice ale locuitorilor care așteptau să curgă, din nou, binefăcătoarea apă pe albia râului Buzău. Așteptarea este însă zadarnică. Apa nu se ivește în albia râului, se naște ca din senin ideea că morarii din amonte opresc apa și bărbații hotărăsc să urce pe munte. Străbat doar o jumătate din distanța până la ultimul sat și câțiva cai mor din cauza efortului depus fără hrană și apă absolut necesare.
• Momentul în care oamenii îl părăsesc pe Șușterul reprezintă punctul culminant. El nu renunță ușor și încercând să meargă tot mai sus pe albia râului, pe firul pe care ar fi trebuit să vină izbitoarea apă.
• Deznodământul surprinde imaginea eroului rămas singur, dar având „ mereu în față răcoarea valurilor”. Șușteru este singurul care se luptă cu mirajul, singurul care nu își abandonează speranța și merge mai departe în căutarea apei, crezând până la urmă în împlinirea visului, în realizarea dorinței de a scăpa atat satul cât și pe el de seceta cumplită.