Question

momentele subiectului povestirii "iapa lui voda"

Answer 1

In expozitiune este prezentat timpul si spatiul, ce tine mai mult de legenda decat de realitate, prin care naratorul reuseste sa creeze o atmosfera fabuloasa pentru personajele deosebite pe care opera le infatiseaza.Personajul principal al povestirii, in acelasi timp si narator, este comisul Ionita, caruia naratorul ii face un portret deosebit. El evidentiaza prin caracterizare directa trasaturile sale fizice: Era un om inalt, carunt, cu fata uscata si adanc brazdata. sugerand, prin caracterizare indirecta, pe cele morale.

Un amanunt din portretul eroului dovedeste un caracter puternic, care nu se teme de ridicol. Desi are destui bani, Ionita comisul are un cal extrem de slab, comparat cu calul din poveste inainte de a manca din tipsia de jar.Cuvintele eroului dovedesc ca pe comis il leaga o mare afectiune de calul sau, pe care il apreciaza ca un exemplar rar.

2)INTRIGA

Mos Leonte, incurajat de firea prienoasa a comisului, glumeste pe seama calului razesului. Acesta ii ia apararea calului, scotandu-i in evidenta calitatile. Ba, mai mult, dupa parerea stapanului sau, se trage dintr-o vita aleasa.Atasamentul fata de cal este o dovada indirecta a admiratiei pe care comisul o poarta voievodului Mihail Sturza, pe care l-a intalnit intr-o ocazie memorabila, in tinerete.

3)DESFASURAREA ACTIUNII

Bun povestitor, razesul recreeaza mai intai atmosfera de atunci, reliefand asemanarea tulburatoare cu atmosfera de acum, de parca in han nu s-ar fi schimbat nimic esential.Darnic din fire si plin de voie buna, comisul incearca printr-un comportament prietenos sa-l faca pe noul-venit sa se simta bine.

Razesul intra in vorba cu boierul si ajunge sa ii povesteasca despre pricina de judecata pe care o are de generatii cu un boier vecin. Pentru ca nu mai spera sa i se faca dreptate, comisul s-a hotarat sa apeleze chiar la domnitorul Mihail Sturza.Convins de dreptatea sa, dar deznadajduit de nerespectarea legii, razesul spune o vorba mare: Daca nici Voda nu i-a face dreptate, atunci sa pofteasca maria sa sa-I pupe iapa nu departe de coada!...

Spiritul de observatie il face pe comis sa remarce comportamentul asemanator al celor doua Ancute, care amandoua au tras cu urechea si apoi s-au prefacut a nu auzi.Comisul ii face cinste boierului necunoscut cu o oala de vin, apoi cei doi se despart, fiecare plecand in drumul lui.Eroul se indreapta spre Iasi, unde trage la un han, peste drum de Curtea Domneasca. A doua zi este dus de un ofiter la voievod si lasat sa intre singur, dovada ca era asteptat. A intrat cu capul plecat si, de aceea, nu i-a zarit decat boftorii domnitorului.

4)PUNCTUL CULMINANT

Vocea voievodului, care ii spune sa se scoale, il convinge ca acesta este chiar boierul de la han. De aceea, se inclina si mai adanc si ii saruta poala hainei, incercand prin acest gest sa indrepte reaua impresie pe care o lasase.Incurajat de atitudinea domnitorului binevoitoare, comisul ii arata cu indrazneala actele doveditoare si acesta ii promite sa-i faca dreptate.La intrebarea domnitorului ce s-ar fi intamplat daca nu-i facea dreptate, razesul isi sustine parerea si ii spune ca el nu-si ia vorba inapoi.

5)DEZNODAMANTUL

Domnitorul se amuza la cuvintele indraznete ale comisului si trimite un om cu dansul la Draganesti sa vegheze la implinirea dreptatii.Reintoarcerea la prima poveste scoate in evidenta nostalgia comisului, care resimte trecerea anilor. Razesul cere vin si se pregateste sa le spuna o noua intamplare.