N-am mai trecut de mult prin sat și-mi spune
Un om ce de pe-acasa a venit
Cum c-a-nflorit la noi malinul
Si c-ai obosit mamuca ai albit
Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnavă
Eu nu stiut cum sa cred atâtea vestu
Cand din scrisari eu vad precum matale
Din zi în zi mereu inginerești
Cerințe:
1 Analizează frazele din textul Trei și precizează felul propozițiilor
2.analizează pronumele din text și adjectivele pronominale precizând cazul funcția sintactică
3.valorile morfologice ale lui și o și de exemple
4.contrage prima subordonată din text și precizează felul
5Subliniază cu o linie diftongii și cu două linii triftongii din cuvintele venea , iarna , două, suiau , lacramuiara, soseau, treceau , ceas . DAU COROANA . Am nevoie de ajutor va rogggg
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
N-am mai trecut de mult prin sat 1/ şi-mi spune
Un om 2/ ce de pe-acasă a venit 3/
Cum c-a-nflorit la noi mălinul 4/
Şi c-ai albit, mămucă, 5/ ai albit. 6/
Alt om mi-a spus 7/ c-ai stat la pat bolnavă. 8/
Eu nu ştiu 9/ cum să cred atâtea veşti, 10/
Când din scrisori eu văd 11/ precum matale
Din zi în zi mereu întinereşti. 12/
(Mama, de Nicolae Labiș)
1)
1, 2 = prop. princ.
3 = atributivă (care om?)
4, 5, 6 = completive directe (ce spune?)
7 = prop. princ.
8 = completivă directă (ce a spus?)
9 = prop. princ.
10 = completivă directă (ce nu știu?)
11 = circ. de cauză (din ce cauză nu știu?)
12 = completivă directă (ce văd?)
2) -mi = pron. pers. formă neacc., pers. I sg., D., complement indirect
ce = pron. relativ, N., subiect
la noi = pron. pers. formă acc., pers. I pl., Ac. cu prep. „la”, circ. de loc
alt = adj. pron. nehot., masc. sg., N., atribut adjectival
eu = pron. pers. formă acc., pers. I sg., N., subiect
atâtea = adj. pron. nehot., fem. pl., Ac., compl. direct
eu = pron. pers. formă acc., pers. I sg., N., subiect
matale = pron. pers. de politețe, pers. a II-a sg., N., subiect
3) și = conjuncție coordonatoare
Ce fel de exemple vrei? Nu se înțelege din enunț.
4) „ce de pe-acasă a venit” (subordonată atributivă) = venit de acasă (atribut + circ. de loc)
5) diftongul = succesiune de două vocalie alăturate în aceeași silabă
triftong = succesiune de trei vocale în aceeași silabă
diftongi: ve-nea, iar-na, do-uă, ceas
triftongi: su-iau, lă-cră-mioa-ră, so-seau, tre-ceau
Explicație: