numeroase. Vederea monoculară este asi. RECAPITULARE Reamintește-ti principalele noţiuni învățate in acest capitol şi completează spațiile punctate. O Sensibilitatea si mişcarea la plante 1. Mişcările ... ale plantelor, de exemplu, răspândirea ..., sunt determinate de mecanisme fizice mediu): ... (spre lumina), ... (in raport cu atractia gravitationala). .. (spre apa din sol) şi chimiotropism 2. Mişcările active ale plantelor consuma... si sunt: a... (mişcări de orientare in functie de stimulia (spre sarurile ... din sol); b. ...(produse de variatia intensitatii stimulului): ... (la modificarea luminii).... modificarea temperaturii) si .... (la actiunea unor factori mecanici); C.... (mişcări libere spre un stimul) (pentru fotosinteza), ... (de exemplu, pentru fecundație). > Sensibilitatea şi mişcarea la animale vertebrate Vederea animalelor nocturne este asigurată de celule cu ... gurată de ochii localizați pe ... capului, in timp ce animalele cu vedere ... au ochii pe partea ... a capus Animalele terestre au ochii protejați de ... şi de ... Auzul este asigurat de urechea ... , la toate vertebratele. Urechea medie este prezentă la toate verta bratele, cu exceptia .... Urechea medie conține un os (la -și păsări) sau trei oscioare auditive la.. Urechea ... conține canalul auditiv extern la ... și la ..., ultimele având şi ..., cu diferite forme și dimensiun Simțurile ... sunt simțul olfactiv şi simţul ... Simtul ... este important pentru animale pentru ... teritoriu lui și recunoaşterea ... şi a surselor de ... Simtul ... este asigurat de receptori numeroşi (la ...) sau poate lipsi (la ...). Sensibilitatea cutanată este asigurată de piele, subțire (la ... Şi ...), sau groasă (la ...). Pielea poate pre zenta ... (la pești, ... şi partial la ...). Pielea păsărilor prezintă ..., ... și ..., iar cea a ... re fire de pår . şi Mișcarea este adaptată la mediul de viaţă. In mediul terestru, deplasarea se poate face prin: a. tåråre b. ... și alergat, la animalele ... (care calcă pe talpa), .. (care calcă pe degete) și ... (care calcă pe vârful degetelor, protejate); c. ..., la animalele cu membrele anterioare mai ... decât cele .... în mediul acvatic, înotul este realizat datorită formei ... a corpului, dar şi a ... perechi şi neperechi (la ...), membrelor transformate în ... (la mamifere) şi a membranei ... (la (la mamifere) și a membranei ... (la ... și la păsările ...). In mediul ae- şi rian, la păsări, membrele anterioare sunt ... (cu pene, ..., ...), realizând zbor ... sau ramat; la mamiferele zburătoare (...), membrele ..., ... şi coada sunt unite prin
Răspunsuri la întrebare
MIŞCAREA ŞI SENSIBILITATEA LA PLANTE
1. Mişcările pasive
Numeroase organisme din fitoplancton care plutesc liber în apă sunt antrenate fie de curenţi verticali (caurmare a diferenţelor de temperatură dintre straturile de apă), fie de curenţi orizontali, mai ales în cazul apelorcurgătoare. În această ipostază se pot afla şi unele cormofite lipsite de un sistem radicular care să le fixeze desubstrat (
Salvinia, Utricularia, Lemna).
Tot în această categorie se încadrează şi modalităţile variate de răspândire a fructelor şi seminţelor lanumeroase plante care prezintă adaptări la diseminarea anemochoră, zoochoră sau hidrochoră, ajungând astfel ladistanţe apreciabile de plantele care le-au produs.Majoritatea mişcărilor pasive la plantele fixate de substrat se bazează pe mecanisme fizice: imbibiţie,coeziune, împroşcare.1.1. Mişcările pasive prin imbibiţieAceste mişcări se întâlnesc la plante ce prezintă fructe uscate dehiscente şi se realizează prin modificăriinegale ale volumului diferitelor părţi care alcătuiesc organul respectiv, ca rezultat al micşorării sau al măririicantităţii de apă de imbibiţie anizotropă a micelelor de celuloză din pereţi. Aceste mişcări au loc prin implicareavaporilor de apă din aer şi din această cauză se numesc mişcări higroscopice.Când micelele celulozice de pe faţa externă sunt dispuse transversal, iar cele de pe faţa internălongitudinal, în aerul umed se produce o curbură prin care faţa externă devine convexă, iar cea internă concavă.
2. Mişcările active
Sunt fenomene întâlnite frecvent în viaţa plantelor, care se realizează cu consum energetic, indiferentdacă sunt mişcări autonome sau induse. Între mişcările active aparţin mişcările intracelulare, mişcările plantelorlibere şi mişcările plantelor fixate.
2.1. Mişcările intracelulare
În această categorie dintingem: mişcările cloroplastelor, mişcările nucleilor şi mişcarea citoplasmei.2.1.1. Mişcările cloroplastelorAstfel de mişcări pot fi puse în evidenţă atât la plantele inferioare (în cazul cromatoforilor), cât şi la plantele superioare. Sunt mişcări induse prin care se modifică poziţia acestor organite astfel încât ele să primească o cantitate optimă de lumină, necesară fotosintezei.La alga verde pluricelulară filamentoasă
Mesocarpus
, cloroplastele au formă de lamă şi se aşază, încondiţii de iluminare slabă, perpendicular pe direcţia razelor de lumină. În lumină puternică, cloroplastele seaşază paralel cu direcţia de unde vine lumina, protejându-şi structura de efectul defavorabil al luminii.
Nu sunt sigura cat te ajuta...