Question

O compunere 300 cuvinte despre o intamplare la mare sau o intamplare in spatiu
Doar una de 300 cuvinte la alegere dau coroana

Answer 1

Călătorie în cosmos

Era cea mai calmă noapte pe care am trăit-o.Stelele sclipeau pe cer ca niște diamante albe,ale căror puritate se răsfrângea în sufletele de copil.Luna părea un ochi de balaur mitic,ce veghea nestematele împrăștiate pe boltă,nevrând ca vreun muritor să aibă năzuința de a-și întinde mâna spre ele.Copacii,istoviți de venirea toamnei,își atârnau crengile legănându-le duios în aer.Cine le privea de departe,avea impresia că erau niște monștri nopatatici care anunțau război împotriva îngerilor.Cu inima zbătându-se intens în piept,de îi ieșea din corp,începea să se roage la tatăl din ceruri pentru a-i cere izbăvire.

Eu stăteam la fereastră și admiram peisajul înghițit de bezna enigmatică.Ochii mei cutreierau zona,până când privirea mi-a rămas înfiptă în centrul ochiului de dragon ceresc.Nu mă puteam uita altundeva,pentru că m-a copleșit strălucirea lui de poveste.Deodată,o siluetă de om mi-a apărut în față,speriindu-mă până la sânge.Am ieșit rapid din casă să văd cine era individul care mă căuta,când m-a cuprins frigul tomnatic de îmi îngheța tot trupul. Când m-am apropiat de srrăin,l-am recunoscut instantaneu.Era Platon,filozoful grec despre care am citit în seara aceea!El obișnuia să spună că spațiul era o lume vastă și misterioasă,care funcționa după principii diferite față de pământ.Acolo nu exista gravitație,fapt ce îi permitea oricărui obiect aflându-se acolo să zboare ca pasărea cerului.Eram mirată și am simțit cum corpul meu începea să se ridice încet în văzduh.De frică,mi-am închis ochii.

Când i-am deschis,mă aflam împreună cu Platon în cosmos,la o distanță de un an lumină de pământ.Vedeam stele peste tot și îmi doream să prind una.Când era să apuc una frumoasă,auzeam răgetul unui monstru gigantic,un balaur negru cu ochii de diamant.Am încercat să mă îndepărtez de el, dar era prea rapid.Când dădea din aripi,vedeam fulgere țâșnind din el.Credeam că îmi venise sfârșitul.Dintr-o dată,balaurul a dispărut ca prin minune.Nu mă mai aflam în spațiu,ci la mine în cameră.Am remarcat stelele pe care le-am lipit pe tavan acum două luni.Totul fusese doar un vis iluzoriu.