O compunere cu inceputul - Picaturi reci de ploaie....
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
3
Picaturi reci de ploaie loveau geamul masinii.In timp ce gandul meu zbora intr-o parte,se aude un zgomot.Aflu ca un stalp cazuse in fata noastra,si cobor alarmat din masina.
E doar o idee.O poti continua.Mult succes.
E doar o idee.O poti continua.Mult succes.
Răspuns de
6
Picături reci de ploaie lovesc zgomotos asfaltul.
E noapte. Vantul şuieră cu putere. Frunzele zbuciumate zboară fără vreo ţintă încoace si incolo. Crengile copacilor fac plecăciuni inaintea ploii, cerându-i să nu îi lase fără viaţă. Fulgere şi tunete zgomotoase străbat cerul in lung şi in lat. Eu, mă aflu la răscruci de drumuri neştiind in ce parte să o iau. Dezorientată mă uit in depărtare.Clădirile comerciale părăsite, completează peisajul nocturn. Becurile de pe străzile pustii, abia mai luminează.
Incepe furtuna. Părul meu ud lăsat pe spate, e purtat de vântul fără precizie. Ploaia şi vântul mă loveşte in faţă fără nici o milă.
Strâng cu mâna de mânerul umbrelei .Tremur fără să mai pot avea stăpânire pe mine.
Un vânt puternic şi nemilos îmi fură umbrela din mână. Mă uit dezorientată in toate părţile. Ubrela mea zbura in văzduhul întunecat.
Tristă, singură şi părăsită, mă aşez pe mijlocul asfaltului, cu capul pe genunchi şi incep să plang...
E destul de tristă, dar cred că este bună.。^‿^。
E noapte. Vantul şuieră cu putere. Frunzele zbuciumate zboară fără vreo ţintă încoace si incolo. Crengile copacilor fac plecăciuni inaintea ploii, cerându-i să nu îi lase fără viaţă. Fulgere şi tunete zgomotoase străbat cerul in lung şi in lat. Eu, mă aflu la răscruci de drumuri neştiind in ce parte să o iau. Dezorientată mă uit in depărtare.Clădirile comerciale părăsite, completează peisajul nocturn. Becurile de pe străzile pustii, abia mai luminează.
Incepe furtuna. Părul meu ud lăsat pe spate, e purtat de vântul fără precizie. Ploaia şi vântul mă loveşte in faţă fără nici o milă.
Strâng cu mâna de mânerul umbrelei .Tremur fără să mai pot avea stăpânire pe mine.
Un vânt puternic şi nemilos îmi fură umbrela din mână. Mă uit dezorientată in toate părţile. Ubrela mea zbura in văzduhul întunecat.
Tristă, singură şi părăsită, mă aşez pe mijlocul asfaltului, cu capul pe genunchi şi incep să plang...
E destul de tristă, dar cred că este bună.。^‿^。
Esther17:
E bună? Te-a ajutat cu ceva?
Alte întrebări interesante
Chimie,
8 ani în urmă
Chimie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă