o compunere cu o intamplare
Răspunsuri la întrebare
Eram singura acasa cu prietenele mele necuvantatoare,papagalul Coco si turturica Guguta.
Ma pregateam sa plec la scoala,avand cursuri dupa-amiaza.Simteam ca-mi lipseste ceva,dar ce anume?Ah! ochelarii...Oare unde sunt?Imi rasuna mereu in minte vocea calda a mamei:''Crina,sa nu-ti uiti ochelarii!''
Ce Dumnezeu,oare unde sunt?Si-ncepeam sa caut de zor.Coco dansa in colivie si ciripea neincetat,iar turturica dadea din aripioare,iar eu nu ma puteam concentra.
-Voua va arde de cantat,iar eu nu-mi gasesc ochelarii.Am rascolit biroul,patul,cum e posibil?Erau de negasit.
Plecasem in graba,lasand in urma cantecele pasarelelor.Coboram scarile plangand.Credeam ca mama va afla ca nu mi-am luat ochelarii si ma temeam sa nu fiu mustrata.
La parter,o vecina vazand ca plang m-a intrebat:
-De ce plangi?
-Nu-mi gasesc ochelarii!
-Ce simpatica esti!Dar ii ai pe nas!
- Cum?Am dus mana la ochi si ochelarii erau acolo.
-Multumesc,n-am realizat si de cand ii cautam....
Aceasta intamplare n-am uitat-o nici astazi si va ramane nemuritoare in sufletul meu si al vecinei de la parter.
A mai intrebat cnv cam acelasi lucru si i am fct compunerea asta.