Question

o compunere cu titlul Gaza si flori in mii de culori

va rog ggg.

Answer 1

                                      Gaza si flori in mii de culori
   
               A fost o data o gaza care traia intr-o poienita plina de flori.Aceasta gaza,nu era o gaza oarecare,era o gaza foarte bogata si fericita deoarece, tot tinutul acela plin de flori in mii de culori,era numai al ei si nici o alta gaza nu-i descoperise pana atunci,dar ea, nu stia lucrul acesta si gandea ca-i singura pe lume si nefericita.
               Cat era ziua de lunga,gaza se scalda in colbul auriu al florilor multicolore care,la randul lor,se obisnuise-ra cu dragalasenia micutei zburatoare. Ba,mai mult...,incepusera sa o iubeasca pentru ca, pe langa faptul ca,nu era stricatoare si nu deranja niciodata petalele florilor,mai era si frumoasa si desteapta.
               Intr-o zi,fiind plictisita din cale-afara ,gaza, care nu era altceva decat o gargarita mica cat bobul de mazare si rosie ca focul,se hotara sa plece in lume sa-si caute norocul,iar acele flori in mii de culori ramasera singure si ale nimanui.Trecu o zi,trecura doua ,o saptamana si inca una ,dar gaza nu mai aparu.Florile incepura a se vaita, se tanguira ,iar apoi incepura a plange si a se vesteji de dorul ei.
                In timp ce florile isi pierdeau culoarea de atata suferinta...,gargarita,trecu si prin multe peripetii.In primul rand s-a casatorit,a devenit mamica,s-a imprietenit cu cativa carabusi,cu fluturi,cu albinute,dar si-a atras si multi dusmani care nu de putine ori au incercat s-o prapadeasca.
                Deunazi,in timp ce cauta de mancare prin iarba pentru copilasii ei,a vazut cum din inaltul cerului albastru si senin cobora o randunica hotarata sa o inghita. De spaima,gargarita incise ochii,se rostogoli cu piciorutele in sus si se prefacu ca este moarta.A avut mare noroc caci...,pasarile isi pierd repede interesul pentru gazele moarte si astfel ramase in viata,dar isi aduse aminte de locul acela minunat unde, in fiecare zi traise in liniste si pace.
                 Inteligenta din fire,se gandi ca este timpul sa se intoarca acasa si pentru ca nu-si mai dorea sa traiasca singura,isi lua cu ea familia si cativa prieteni.Pe drum,le plvesti acestora despre campia plina de flori in mii de culori si despre dragostea si gingasia lor.Numai ca...,ajunsa acasa,gasi in campie multa tristete si foarte putina culoare.Gargarita incepu a plange si cu glasul ei firav,srtiga:
                  - Giocei,zambile,margarete,lalele,toporasi,violete,liliac...treziti-va! 
In zadar  striga micuta si ...fiecare lacrima a ei cadea pe cate o petala de floare. In acea seara,adormi cu mare tristete in suflet, nestiind ce va face a doua zi fara florile ei dragi.
                Dimineata,cand s-a trezit a ramas uimita caci, nu-i venea sa creada ca florile ei mult iubite erau la fel de frumoase si vii ca atunci cand le parasise.Bucuroasa,incepu a saruta fiecare floare in parte,iar florile la randul lor, ii multumira gazei ca s-a intors acasa,dar si pentru faptul ca a adus cu ea atatea sufletele.De atunci, in fiecare zi,soarele zambeste fericit uitandu-se cu mult drag la poiana plina de flori in mii de culori si la gazele care zburda vioi.