O compunere cu titlul O rândunică ne povestește... Și una cu titlul O întâmplare din viață. 10 randuri
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
2
O randunica ne povesteste
Sub streasina casei a facut cuib o randunica. Ati vazut vreodata un cuib de randunica? Migaloasa treaba! Dibacia cu care este construit ne povesteste intreaga viata a randunicii. Ne povesteste zborurile din zori in noapte si munca neintrerupta. Cara in cioc paie, pamant si apa. Formeaza o pasta pe care o lipeste una peste alta. Nu abandoneaza lucrul decat atunci cand e gata. De ce nu putem fi si noi oamenii la fel? Poate noi nu avem ce povesti!
O intamplare din viata
Dupa scoala am ramas in curtea scolii sa bat mingea. Ramaneam de multe ori, chiar devenise un obicei. Parintii erau mereu ingrijorati de intarzaierea mea, dar se obisnuise ca raman la scoala sa pierd timpul. Am suferit un accident la picior. Am fost dus la spital si mi-a fost pus piciorul in ghips. A durat mult pana au fost anuntati parintii, care m-au cautat disperati de lipsa mea. Lacrimile mamei ma dureau mai mult ca ruptura piciorului. Tata, acelasi om vertical, a gasit un bun prilej de a-mi arata obrazul si a ma pune sa-mi cer scuze mamei. Asi fi facut orice ca sa sterg lacrimile mamei si sa rup un zambet pe chipul tatei. Dar nu ei erau vinovati, doar eu si timpul pierdut cu mingea mea.
Sub streasina casei a facut cuib o randunica. Ati vazut vreodata un cuib de randunica? Migaloasa treaba! Dibacia cu care este construit ne povesteste intreaga viata a randunicii. Ne povesteste zborurile din zori in noapte si munca neintrerupta. Cara in cioc paie, pamant si apa. Formeaza o pasta pe care o lipeste una peste alta. Nu abandoneaza lucrul decat atunci cand e gata. De ce nu putem fi si noi oamenii la fel? Poate noi nu avem ce povesti!
O intamplare din viata
Dupa scoala am ramas in curtea scolii sa bat mingea. Ramaneam de multe ori, chiar devenise un obicei. Parintii erau mereu ingrijorati de intarzaierea mea, dar se obisnuise ca raman la scoala sa pierd timpul. Am suferit un accident la picior. Am fost dus la spital si mi-a fost pus piciorul in ghips. A durat mult pana au fost anuntati parintii, care m-au cautat disperati de lipsa mea. Lacrimile mamei ma dureau mai mult ca ruptura piciorului. Tata, acelasi om vertical, a gasit un bun prilej de a-mi arata obrazul si a ma pune sa-mi cer scuze mamei. Asi fi facut orice ca sa sterg lacrimile mamei si sa rup un zambet pe chipul tatei. Dar nu ei erau vinovati, doar eu si timpul pierdut cu mingea mea.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Istorie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă