o compunere de 30 de randuri cu titlul sarbatori pascale in moldova
Răspunsuri la întrebare
Pregătirea bucatelor pentru Paște începe în Săptămâna Mare, fiind respectată o anumită rânduială. Se pregătesc afumăturile din carne: jambonul, pastrama, cârnații de casă. Cu o zi înainte de Paște se pregătesc și alte bucate precum: răcituri, pârjoale, miel copt, friptură de miel, diferite salate. În Joia Mare, gospodinele coc pască. Conform tradiției, în Moldova se coc două feluri de pască: pasca cu brânză și pasca dulce: cozonac.
Pentru sărbătorile de Paște, creștinii încondeiază ouă. Originea acestui obicei se pierde în negura vremurilor. Oul este considerat drept simbol universal al nașterii, în cazul religiei creștine este atribuit mai frecvent simbolului renașterii, al nemuririi, făcând parte și din simbolurile reînvierii naturii și a vegetației.
Obiceiul de a vopsi ouă de Paște l-au practicat strămoșii noștri din timpurile cele mai vechi. La început, ouăle erau vopsite numai în culoarea roșie, dar cu timpul au început să fie utilizate și alte culori. La vopsirea tradițională a ouălor de Paști se folosesc coloranți naturali: flori, frunze, fructe și coji de copaci. Cu regret, astăzi unele metode de vopsire cu coloranți naturali au fost date uitării, fiind înlocuiți cu cei chimici, dăunători sănătății. Pe lângă vopsirea ouălor într-o singură culoare, se practică şi încondeierea ouălor cu diverse motive decorative. Este important de menționat că acest obicei s-a transformat în prezent într-o adevărată artă.
În noaptea învierii, credincioşii merg la biserică pentru slujba religioasă și sfințirea bucatelor de Paște. În coșul de Paște gospodinele pun ouă roșii, pască, bucate din carne, caș etc. Alimentele aduse la biserică în această noapte sunt un simbol al reînvierii și al belșugului. În tradiția strămoșească era acceptat ca, la întoarcerea de la biserică, să se păstreze focul aprins, aducând lumina în casă și în gospodărie.
Ajunși acasă, înainte de a se așeza la masă, creștinii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați tot anul”.
Așezându-se la masă, creștinii mănâncă bucate sfințite, nu înainte de a se saluta „Hristos a înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a înviat!”. Masa de Paște se caracterizează prin bogăția bucatelor, ouă vopsite, pască etc. Tradițional, de Paște se mănâncă miel copt. Sacrificarea mielului de această sărbătoare este preluată din practici păgâne, pentru a marca începutul perioadei de renovare a timpului. Mielul tăiat la sărbătoarea Paștelui este identificat simbolic de creștini cu Isus Hristos, prin care este reactualizată moartea sa fizică.