Question

o compunere de minim 15 rânduri despre o amintire placuta !?

Answer 1

Nu stiu exact ce vrei asa ca pun 2 compuneri, poate una e buna

''Amintire draga''
De cate ori ajung in satul unde locuiesc verii mei, ma cuprinde un dor si o nostalgie pe care cu greu mi-o pot stapanii. 
Mi-aduc aminte de stra-bunica mea si acum dupa atatia ani. Era tare in varsta cand eu eram de cativa ani. Ma fascina chipul ei si neasemuita frumusete ce o caracteriza. Mana ei alba ca varul ma mangaia usor, ma legana si ma facea sa ma simt cel mai iubit copil de pe pamant. Se bucura atunci cand ii aduceam floricele culese de pe camp si paloarea obrajilor disparea pentru cateva clipe. Atunci se imbujora de fericire, iar chipul sau brazdat de trecerea anilor devenea luminos ca un soare la asfintit. Ochii ei albastri ca marea se umezeau de lacrimi de bucurie, dar nu recunostea nicodata ca plange, imi spunea doar ca e din cauza ochelarilor prin care nu mai vede bine.
Ce dor imi e de cea mai minunata fiinta de pe pamant, uneori parca-i mai aud pasii prin curtea casei sale. Ea a fost ca un inger al copilariei mele.


''Marea mea'' (aceasta compunere o poti folosi si ca ''descriere peisaj marin'')

Este o dimineata calda din luna august. Stau la tarmul marii si privesc intinderea nesfarsita de albastru si spuma alba. Valurile, domoale, se sparg incet spre mal aducand cu ele alge, scoici si meduze. Pare un dans pe care doar marea il stie si-l repeta fericita si neobosita, an de an, zi de zi si clipa de clipa. Soarele, abia rasarit, o mangaie somnoros si o incalzeste cu raze de foc. La orizont apar doua vapoare, par desenate de un copil naiv si aruncate undeva in zare. Marea le poarta pe umerii sai ca o printesa  fermecatoare si iubitoare si le duce departe facandu-le sa para in curand niste puncte gri. Linistea diminetii este tulburata de tipatul pescarusilor, care se lasa spre nisip si se inalta spre cer, descriind cercuri perfecte. Ei se asaza pe cativa stabilopozi si-si vorbesc lucruri doar de ei si de mare stiute. Briza le trece prin pene si-i sburleste ca pe niste pamatufuri. E o atmosfera de basm la malul marii, de neuitat, iar acum marea pare sa fie doar a mea. 
Amintirea ei ma face si acum sa zambesc!