O compunere despre iarna la bunicii cu introducere cuprins și încheiere
Răspunsuri la întrebare
INTRODUCERE - sunt evidențiate locul, timpul și tema compunerii
Vântul puternic îi face pe copacii fără veșmânt să danseze într-un ritm alert. Zgomotul ramurilor care bat în geam ne trimit primul semnal de alarmă. Știam cu toții că viscolul este pe drum și că iarna a sosit în sat.
CUPRINS - este descris în amănunt peisajul de iarnă
Primii fulgi firavi cad lin din cer. Se alătură alții mai mari și tot mai mari, până când dansul steluțelor de gheață devine mai alert! Cât de frumos îi poartă viscolul aspru spre meleaguri noi! Stăteam și priveam pe fereastră, iar în lumina caldă a felinarului observam micii fluturi albi și agitați. În curând, veșmântul alb de gheață al iernii acoperise întreg satul. Căsuțele din jur erau albe și păreau de zahăr! Fumul cald din hornurile caselor se ridicau spre cer. Capete mici se zăreau la fiecare geam din vecinătate. Mici copii, părinți curioși și bunicuțe cu fusul în mână se holbau tăcuți la iarna dezlănțuită de afară. Erau toți adunați în căminul cald, departe de gerul sfâșietor. Încet, încet, luminile calde din case se stingeau și oamenii plecau spre lumea viselor frumoase, așteptând o nouă zi ce urma să vină. Copiii visau că vor construi oameni veseli de zăpadă și că vor umple derdelușul de râsete și săniuțe, bunicuțele visau să împletească botoșei noi și călduroși pentru nepoței și doar tata, bietul tata, visa cum doar el dădea zăpada din fața casei cu lopata!
ÎNCHEIERE - sunt evidențiate ideile de final ale compunerii
Iarna rece a înghețat întregul sat peste noapte, viscolind troienele de zăpadă, sărutând cu dulci flori de gheață ferestrele și lăsând în urmă toamna caldă și arămie.