Question

o compunere despre o fetita care fuge de acasa

Answer 1

Era o seara de vară. Eu si prietenii mei ne îndreptam spre casă,iar deodată niste tipete si eu urlete se aud. Noi,speriati ne intrebam ce se aude,iar raspunsul a venit numai decat. Era o fetita destul de mica,imbujorata la fata si cu lacrimi in ochi trecea agale pe langa noi. Eu,cand am vazut-o asa,am alergat dupa ea ca să vad daca nu ii pot fii de ajutor,dar ea speriată nu vroia sa imi explice de ce plange si de ce este supărată. Stand cu ea,intreband-o ce a patit,ea a început să vorbească si sa imi spuna de ce este in acestă situație. Cu lacrimi pe fata,ma privea in ochi si imi spunea ca ea nu are nici-o vina,doar ca mereu parintii ei se cearta,se jignesc,iar ea este afectată de aceasta cauza si a plecat de acasa,sperând că o sa gaseasca o cale ca sa depășească aceasta situatie in care se află. Eu,nedumerit/a de situatia ei,am chemat-o sa vina acasa la mine,unde totul este in armonie si iubire. Ea,nu a stat pe gânduri si mi-a acceptat propunerea. Mergând încet spre casa,ea imi povestea ca nu este prima data cand parintii ei o fac sa sufere si sa se simtă a nimănui. Am încurajat-o,spunandu-i cuvinte frumoase si de încurajare,iar fetita a început să zâmbească,sa fie fericita. Ajungand acasa,parintii mei erau mirati de fapta intamplata,dar erau extrem de mandrii de mine,pentru ca am facut o fapta buna. Era tarziu,noaptea se lăsase deabinelea ,iar eu am împărțit camera mea cu fetita pe care am ajutat-o,/>Acum,Andreea,fetita salvată de mine,a ramas tot aici cu mine,iar acum ii pot spune surioara,deoarece părinții mei au adoptat-o si traim fericiti impreuna.