O compunere in care sa motivezi apartenenta textului: ,,Plange- ma mama, cu dor'' la specia doinei . Va rog
Răspunsuri la întrebare
Si tu dai simulare la romana maine? Ok te ajut dar vezi ca este mult.
Doina este o specie a literaturii populare, aparținând genului liric în care autorul își exprimă direct sentimentele de dor,de dragoste,de înstrăinare,de revoltă,dar si convingirile față de unele probleme ale vieții, față de timp și natură și față de sine însuși.Textul este o doină de dor a omului plecat în cătănie,departe de casă,de tot ce-i e drag.( Mersul la oaste,cătănie, reprezenta în concepția oamenilor de la țară un moment important care marca viața unui tânăr,era un fel de pregătire, cu reguli aspre, pentru maturitate).
Un prim argument este monologul liric al feciorului plecat,înstrăinat de mamă,rugămintea de a fi plâns,bocit,,cu dor”,cu drag,cu suspin.Îi amintește mamei ,,grija”,atenția cu care a ocrotit-o,munca pământului.Îi mărturisește,plângând, stare de tristeţe adâncă,de mâhnire pe care o simte la,,cătănie”,în locuri îndepărtate.Adresarea directă, într-un limbaj simplu, încărcat de afecțiune, accentuează dorul transmis prin intermediul gândului. Eul liric mărturisește sentimentele ce-i zbuciumă sufletul, repetând cuvintele:,, mult”și,,dor”,iar chemarea ,, mămucă”accentuează dorul băiatului din vremea când acesta era acasă.Enumeră locurile dragi: codrul,,frățior”,stâna de oi,reaude cimpoiul,suspină după,,mândra viorea”,iubita cu nume al sincerității și încrederii. Tristețea la gândul trecerii timpului,dorinta de libertate, dorul reîntoarcerii și dragostea față de ființele iubite sunt deosebit de puternice, încât ar dori să fugă,să se reîntoarcă cu orice preț al vieții. Dorul este atât de intens, încât îl poate împinge la fapte necugetate.