Question

o compunere intre mine si parinti in care sa le spun ca nu mai vreau sa ma mai duc la scoala compunere dialogata

Answer 1

- Mamă, tată, vreau să discut ceva cu voi.
- Ce este, scumpule? întreabă mama îngrijorată.
- Mai întâi, vreau să vă aşezaţi, să fiţi foarte atenţi la ce am să vă spun, şi să luaţi în serios decizia mea.
- Doamne, fiule, spune mai repede ce s-a întâmplat, că mă bagi în sperieţi dacă ne mai ţii mult în suspans!
- Gata, dragă, calmează-te. Nu e nevoie să reacţionezi aşa. Spuse tata dur, dojenind-o pe mama. Băiatul nostru are să ne spună, cu siguranţă, ceva important, aşa că, fiule, noi suntem numai ochi şi urechi.
- E foarte greu să vă spun asta, dar... nici nu pot să o fac! Îmi e prea greu! am spus gesticulând haotic şi plimbându-mă prin cameră.
- Haide, nu trebuie să eziţi tocmai acum. Noi te ascultăm şi o ne dăm cu părerea, poate chiar te putem ajuta în vreun fel. Însă, dacă ascunzi ceva de noi, atunci este grav. Ştii doar că nouă ne poţi spune orice, nu? mă întreabă serios tata.
- Da, ştiţi doar că am mare încredere în părinţii mei, şi niciodată nu am avut secrete faţă de voi, însă e ceva mai complicat de data asta...
- Ce poate fi aşa de greu încât nu poţi să ne zici? zise mama tulburată, gândindu-se poate că este vorba despre ceva rău.
- Bine, gata, am să vă spun! Vreau să mă las de şcoală!
- Ce prostii scoţi pe gură, fiule!? Cum să te laşi de şcoală? Ce tot îndrugi acolo? Doamne fereşte, niciodată să nu mai glumeşti aşa cu noi! Desigur că noi suntem dispuşi să te ascultăm oricând şi despre orice, însă asemenea lucruri absurde, nu!
- Fiule, începuse blând tata şi privindu-mă calm, într-un fel în care m-a făcut să mor de ruşine, şcoala trebuie să o urmezi dacă vrei să ai parte de un serviciu bun, cu bani mulţi, iar în timp ce ceilalţi în vacanţe să muncească sau să se chinuie să facă rost de un bănuţ amărât, tu să fii la plajă, să te distrezi, să n-ai nicio treabă. Fiule, gândeşte-te bine înainte să faci asemenea hotărâri, şi apoi, dacă te-ai decis definitiv, noi o să fim de acord cu tine. 
Până la urmă, de şcoală tot nu m-am lăsat, de mama am fost pedepsit o săptămână fără calculator sau televizor, fiind mult mai aspră decât tata, mi-am dat seama că vorbele părintelui sunt sfinte şi şi-au pus amprenta pe mine într-un mod deosebit, iar afirmaţia "fără carte, n-ai parte", este cu totul şi cu totul adevărată.