Question

o compunere narativă 150 cuvinte în care să reletezi o reîntâlnire cu cineva drag in vacanță petrecută la bunici .Vei include o secvență dialogată si minium 4 replici una descriptivă de minium 30 cuvinte!
Va rog dau coroana! Am nevoie pt mâine ​

Answer 1

Era o zi călduroasă de vară. Tocmai ce luasem vacanța mult așteptată. Părinții mei m-au trimis la bunici , deoarece nu am petrecut destul timp alături de ei…Eram cam supărată că nu îmi puteam petrece vara cu prietenii mei din orașul in care m-am născut, însă nu era o mare pierdere. La țară era liniștitor…Singurul zgomot care se auzea era adierea vântului. Căldura copleșitoare ducea la somnul pe timp de după-amiază. Seara nu era foarte răcoare, așa că mi s-a părut un moment foarte bun să fac o plimbare pentru a vedea împrejurimile, însă in clipa în care am ieșit pe poartă, mi-am adus aminte că atunci când eram mică, eu si verișoara mea Ana, ne jucam la lacul de lângă sat. Puteam să stăm zile întregi pentru a vedea apusul și răsăritul. Părea totul perfect, până când verile se terminau și ne întorceam la viețile noastre de zi cu zi. Ultima oară îmi aduc aminte că ne-am certat, chiar dintr-un motiv stupid de care nu îmi pot aduce aminte, așa ca mi-a venit ideea de a mă duce până acolo să văd dacă a venit și ea la bunicii ei.
Imediat ce am ajuns, am văzut fata cu care obișnuiam să stau mai tot timpul. Avea aceleași plete aurii care o deosebeau de restul copiilor și ochii albaștrii de culoarea apei. Nu era foarte înaltă , dar inteligența ei îi atrăgea pe toți din jurul nostru. Presupun că a moștenit asta de la bunica ei răposată. Ea ne-a arătat locul acesta și de când a murit, Ana venea zilnic aici.
Cum avea un spirit foarte dezvoltat al observării, m-a văzut că mă holbam la ea și a decis să spună primele cuvinte:
—Nu știam că ai venit înapoi la bunicii tăi…Părinții te-au pus să îți petreci vara aici?
— Nu contează, am venit să îmi cer scuze pentru ultima noastră ceartă…Sincer, nici nu mai știu despre ce a fost.
—Nici eu nu mai știu. Oricum, eram prea mici ca să vedem cum arăta o cearta adevarata.
—Da…
În momentul în care discuția a devenit stânjenitoare , am hotărât amândouă să tăcem si sa admiram apusul. Era ca înainte. Culorile cerului erau de o frumusețe extraordinara pe care eu si Ana o apreciam mereu.
Am adormit amândouă , dar nu pentru mult timp, deoarece bunicii noștri ne-au sunat să ne întoarcem pentru că se făcuse târziu.
Pe drum, am discutat despre ce am făcut in ultimul timp si am rămas amândouă fascinate de cât de multe s-au întâmplat. Niciuna dintre noi nu știa cum de a trecut atât de repede timpul si am crescut. Eu aveam 15 ani si ea 14, dar presupun că eram destul de mature.
Indiferent de asta, am hotărât să ne vedem a doua zi pentru a vorbi mai mult…Eram fericită că mi-am recuperat prietena, dar și obosită, așa că am adormit imediat ce am ajuns înapoi acasă.