o compunere pe baza temei igienei respirației va rog urgent
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Mereu trebuie sa ne păstrăm igiena asa cum este normal,dacă nu ti-o pastrez este posibil sa faci diverse boli . Pentru a respira un aer curat ar trebui sa nu poluam , sa nu aruncam gunoaie pe jos , sa nu dam foc pădurilor, sa încercăm sa nu mai mergem cu mașinile ci cu bicicleta sau pe jos , sa ne oprim din fumat etc . Dacă am face toate astea am respira un aer curta și nu ne-am mai imbolnavii
Igiena respirația
Igiena respiraţiei contribuie la menţi nerea sănătăţii sistemului respirator. Starea normală a acestui sistem, precum și a organismului în genere, poate fi afectată, dacă aerul pe care îl respirăm conţine poluanţi și agenţi patogeni. De aceea, aerul trebuie să conţină o cantitate normală de oxigen, dioxid de carbon și vapori de apă, să nu conţină gaze toxice și agenţi pato geni. Cantitatea de oxigen din aer poate scădea rapid într-o sală neaerisită, în care se afl ă multe persoane. În aceste condiţii, paralel cu scăderea concentraţiei de oxigen, aerul devine încărcat cu substanţe volatile provenite din transpiraţie, din îmbrăcăminte etc. Uneori, aerul devine irespirabil din cauza supraîncălzirii și umidităţii. În acest caz, vorbim de aer viciat. Persoanele care petrec mult timp într-o încăpere cu aer viciat pot deveni anemice, slăbindu-le rezistenţa organismului. Pentru a evita vicierea aerului, încăperile trebuie aerisite periodic.
Respiraţia poate fi afectată de prezenţa gazelor toxice în aer. Cel mai periculos gaz este oxidul de carbon, care, fi ind inhalat în cantităţi mari, provoacă asfixia – stare de sufocare ce apare în urma legării carbonului cu hemoglobina. Oxidul de carbon provine din arderea incompletă a combustibililor în sobe, din gazele de eșapament, din fumul furnalelor și coșurilor de fabrică etc.
Intoxicaţia cu oxid de carbon se manifestă prin dureri de cap, ameţeli, anemie și se poate sfârși prin asfixie. Dacă o persoană s-a intoxicat cu oxid de carbon, ea va fi scoasă afară la aer, i se va aplica masca de oxigen și se va anunţa medicul.
Starea de asfixie poate apărea și în urma acţiunii unor factori mecanici (praf, particule nimerite în nas, faringe sau trahee, înec,stran gula re etc.), chimici (aer rarefi at sau viciat, gaze toxice etc.), fi ziologici (stop respirator în caz de electrocutare, anestezie, emoţii, paralizii etc.), biologici (microbi care produc pneumonie, tuberculoză, bronșită, rinită, faringită, laringită etc.).
Primul ajutor în caz de asfi xie cuprinde două etape: eliminarea cauzei care a produs asfixia și reanimarea victimei prin respiraţie artificială.
Pentru a asigura condiţii optime de funcţionare a sistemului respirator, este important să fi e respectate următoarele reguli:
– respiraţia se face pe nas, și nu pe gură;
– se evită poziţiile incorecte ale corpului, când este presată cutia toracică;
– se fac exerciţii sportive, care duc la creșterea perimetrului toracic și deci a capacităţii respiratorii;
– se face gimnastică respiratorie;
– se practică plimbări în aer curat