Limba română, întrebare adresată de Junioebabyariel, 9 ani în urmă

o poezie cu maxim 4 strofe

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de DilanDan
2
Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată, 
Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată.

Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, 
N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, 
Să stai visând la foc, de somn să picuri.

Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri, 
Visez la basmul vechiu al zânei Dochii, 
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

De odat'aud foşnirea unei rochii, 
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochi
Răspuns de ceze1290
2
Toamna mândră şi frumoasă
A venit din nou acasă.
Cu coroana ei
Dezbracă copacii mei.

A țesut covorul
Frumosul,multicolorul.
Toamna frumoasă,harnică
Și de bună darnică.

Struguri buni ce mai sunteţi
Nu vă temeţi de nămeţi.
Nu vă mai culcaţi târziu
Că de nu,nu vreţi să știu.

Nu uitaţi,aveţi de dat
Locatarilor din sat.
Bobușoarele voastre
Dulciurile noastre.
Alte întrebări interesante