Limba română, întrebare adresată de bunasuntadina, 9 ani în urmă

O poezie de 10 strofe cu titlul "A trecut vacanta de iarna"coronita help!


bunasuntadina: Puteti sa faceti chiar si de 5 strofe dar repede
avicola: gata
avicola: poti tu sa scri a trecut iarna

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de avicola
0

A-nceput de ieri să cadă

                        Câte-un fulg, acum a stat,

                        Norii s-au mai răzbunat

                        Spre apus, dar stau grămadă

                        Peste sat.

 

                        Nu e soare, dar e bine,

                        Şi pe râu e numai fum.

                        Vântu-i liniştit acum,

                        Dar năvalnic vuiet vine

                        De pe drum.

 

                        Sunt copii. Cu multe sănii,

                        De pe coastă vin ţipând

                        Şi se-mping şi sar râzând;

                        Prin zăpadă fac mătănii;

                        Vrând-nevrând.

 

                        Gură fac ca roata morii;

                        Şi de-a valma se pornesc,

                        Cum prin gard se gâlcevesc

                        Vrăbii gureşe, când norii

                        Ploi vestesc.

 

                        Cei mai mari acum, din sfadă,

                        Stau pe-ncăierate puşi;

                        Cei mai mici, de foame-aduşi,

                        Se scâncesc şi plâng grămadă

                        Pe la uşi.

 

                        Colo-n colţ acum răsare

                        Un copil, al nu ştiu cui,

                        Largi de-un cot sunt paşii lui,

                        Iar el mic, căci pe cărare

                        Parcă nu-i.

 

                        Haina-i măturând pământul

                        Şi-o târăşte-abia, abia:

                        Cinci ca el încap în ea,

                        Să mai bată, soro, vântul

                        Dac-o vrea!

 

                        El e sol precum se vede,

                        Mă-sa l-a trimis în sat,

                        Vezi de aceea-i încruntat,

                        Şi s-avântă, şi se crede

                        Că-i bărbat;

 

                        Cade-n brânci şi se ridică

                        Dând pe ceafă puţintel

                        Toată lâna unui miel:

                        O căciulă mai voinică

                        Decât el.

 

                        Şi tot vine, tot înoată,

                        Dar deodată cu ochi vii,

                        Stă pe loc să mi te ţii!

                        Colo, zgomotoasa gloată,

                        De copii!

 

                        El degrabă-n jur chiteşte

                        Vrun ocol, căci e pierdut,

                        Dar copiii l-au văzut!

                        Toată ceata năvăleşte

                        Pe-ntrecut.

 

                        Uite-i, mă, căciula, frate,

                        Mare cât o zi de post

                        Aoleu, ce urs mi-a fost!

                        Au sub dânsa şapte sate

                        Adăpost!

 

                        Unii-l iau grăbit la vale,

                        Alţii-n glumă parte-i ţin

                        Uite-i, fără pic de vin

                        S-au jurat să îmbete-n cale

                        Pe creştin!

 


avicola: gatra
Alte întrebări interesante