o poezie de dragoste fata de animale
Răspunsuri la întrebare
Explicație:
Îl văd pe câmp, de ceva timp, cuminte,
Cum caută un loc unde să stea.
Abea mai merge, e rănit și e fierbinte.
L-am mângâiat și a mâncat din mâna mea.
Îl mai văzusem într-o curte când treceam
Și era paznic bun. Nu întra nimeni.
Nici n-am crezut, da, eu chiar nu credeam
Că va fi dus în câmp, de ai mei semeni.
O viață-ntreaga a iubit și-a apărat,
Niște stăpâni care l-au aruncat la bătrânețe.
Iar azi, bătrân, bolnav, de alți câini atacat,
E părăsit, să moară de tristețe.
Lăsat pe câmp, să moară singur, părăsit ,
Nu mai era util, nu-i mai dădeau mâncare .
Pe Oamenii ăștia răi, el ia iubit ,
Dar a-nțeles. Nu s-a întors la ei. Mai bine moare.
Cât poa-să coste dragostea la om ?
Ce unitate de măsură poate s-o evalueze ?
Căci mulți din noi, că-s oameni, n-au simptom
Și-s multe animale, decât noi, mai breze.
M-am dus la el, înconjurat de câinii mei,
Iar el s-a bucurat, nu s-a speriat de mine.
Era lihnit de foame, plin de răni, uitat de EI.
Dar a simțit că vreau să îi fac bine.
Cu ochii blânzi, umani, ochi suferinzi,
Mi-a lins prietenește mâna-ntinsă.
Tristețea lui nu puteai s-o cuprinzi,
Iar inima-i era aproape stinsă.
Cățeii mei, ca maidanezi de omenie,
Nu l-au lătrat, ba chiar dădeau din coadă .
Și se uitau la el cu bucurie,
Și-l provocau la o câineasca sfadă.
L-am dus în brațe chiar până în curte
Și a mâncat puțin, dar a vrut multă apă.
Vreau să-i dau zile. Iarna zilele sunt scurte
Și chiar m-aș bucura să știu că scapă
.
E trist când vezi că omul e mai animal ca animalul .
E trist să nu vezi nici un sentiment uman.
Se răsucește-n inimă pumnalul,
Când vezi ce lung e drumul spre liman.
Amicul meu canin, la fel ca omul,
Cu mari nevoi de hrană sufletească,
A revenit și-a înflorit ca pomul,
Pe care-l uzi și-ncepe să-nflorească.
Și poate ar fi bine pentru bieții câini,
Să facem tot ce facem pentru oameni
Să-nființăm azile de canini bătrâni ,
Căci soarta lor, e uneori asemeni,
La fel ca oamenii și câinii ies din uz
Și nu aș vrea s-o luați ca o povață,
Multă iubire, chiar nu-i un abuz,
E doar un semn, că încă ești în viață.