Question

O  poezie de Mihai Eminescu

Answer 1

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Answer 2

-Ce te legeni codrule,                                                                                           Fara ploaie, fara vant,                                                                                      Cu crengile la pamant?                                                                                       -De ce nu mas legana,                                                                                       Daca trece vremea mea!                                                                                     Ziua scade, noaptea creste,                                                                               Si frunzisul mi-l rareste.                                                                                     Bate vantul frunza-n dunga,                                                                                 Cantaretii mi alunga ;                                                                                         Bate vantul dintr-o parte,                                                                                     Iarna-i ici, vara departe,                                                                                      Si de ce sa nu ma plec,                                                                                      Daca pasarile trec!                                                                                            Peste varf de ramurele,                                                                                      Trec in stoluri randunele,                                                                                     Ducand  gandurile mele,                                                                                      Si norocul meu cu ele.                                                                                         Si se duc pe rand , pe rand,                                                                               Zarea lumii intunecand,                                                                                       Si se duc ca clipele,                                                                                            Scuturand aripele,                                                                                               SI ma lasa pustiit ,                                                                                              Vestejit si amortit,                                                                                              Si cu doru-mi singurel,                                                                                         De ma ingan  numai cu el.