O poveste fascinantā la Română vă rog frumos!
P.S. Să fie de o pagină de caiet studenţesc!
Răspunsuri la întrebare
O zi de vacanță
Era 6 dimineața și am pornit către gârla noastră, care ne aștepta
la fiecare început de zi .
Peste 20 de minute, de mers pe jos, eram acolo, pe malul
apei, unde deja ajunseseră câțiva dintre
prietenii mei.
Soarele urca încet pe cerul albastru, cu razele lui alburii...
Am intrat cu toții în apa limpede și nu foarte rece, bălăcindu-ne
câteva minute, apoi ne-am întins pe nisipul cald.
Maria, sora mai mică a lui Vladimir, venise cu prietena ei
Frunzulița,
o cățelușă de câteva luni, care nu se mai sătura din alergat
pe la fiecare dintre noi, scuturându-se de apă și lătrând fericită.
Noi, băieții, ne-am apucat să jucăm șah, iar
fetele se jucau cu mingea.
Deodată, Frunzulița s-a repezit spre marginea
gârlei lătrând foarte tare .
S-a așezat pitulită în spatele unui smoc de
iarbă, de unde continua să
mârâie insistent.
Toate fetele s-au dus să
vadă ce se întâmplă acolo, au
făcut un semicerc în jurul cățelușei și priveau
foarte atent.
Vladimir a lăsat șahul și s-a dus și el, dar a
revenit foarte repede și ne-a
spus că Frunzulița "descoperise" o
șopârlă mică, dornică și ea să stea la
soare și să se încălzească. Fetele și-au reluat
jocul cu mingea, doar
Frunzulița a rămas concentrată pe mișcările
molatice ale micii șopârle,
care, brusc, a sărit într-o parte și s-a
ascuns repede la rădăcina unui
tufiș .
Dar iată că, încet- încet, se apropia ora
10, când trebuia să
plecăm spre casă, așa că am mai intrat o dată în
apă, cu mingea fetelor
și cu Frunzulița printre noi. Ne-am bălăcit, apoi ne-am așezat la
soare să ne zvântăm și am povestit ce am
mai citit în ultima vreme din
cărțile de vacanță. La 10 fix am pornit
spre casă, pentru că soarele, până
atunci prietenos, amenința să devină arzător
!