O poveste lângă un lac într-o noapte cu luna plina.
O poveste într-o pădure într-o zi cețoasă de toamnă.
Vă rog ajutați-mă... Este urgent
Mă abonez, dau coroana, 20p
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Eram langa lacul din spatele casei.Luna de abia se arată iar eu o admiram pe cat se putea de bine.Lumina ei imi arata calea spre lac.Ajunsa langa lac,aud foșnetul vântului printre crengile grele ale copacilor.Stelele erau tot mai multe,iar bufnitele din pădure se auzeau din ce in ce mai tare.Ma uit in spate si vad casa.Imi doream sa exploreze mai mult,sa vad mai multe.Asa ca,imi iau inima in dinti si pornesc spre pădure.Ceata ma cuprindea din ce in ce mai mult cu cât intrăm mai departe.Ma uitam in stanga si in dreapta in speranta ca voi putea vedea o așezare omenească.Crengile pictate pe jos friend i mereu cand călcat pe ele.Luna nu mai părea atât de prietenoasă ca la inceput ci mai degrabă sinistra.Liliecii zburau pe deasupra capului meu.Groaza mea se întețește cand in fata vad doi ochii aurii.Straluceau in întunericul pădurii precum strălucește soarele in amiaza mare.Faceam cate un pas înapoi în speranța că fiara nu ma va urmări.Apoi luminile s au înmulțit.Alerg inapoi spre casă mea.Speriata,încui usa si ma baricadez la mine in camera.Cand ma uit pe fereastra,ce sa vezi?Zona era plină de licurici.Mi am dat seama ca m am speriat degeaba.
Explicație:
Eram împreună cu doua prietene . Ne plimbam cu bicicletele, iar Iuliei i a venit ideea să mergem lângă pădure și să o exploram puțin pe motiv că urma să fie o experiență nouă și interesantă.
La început nu mi a plăcut ideea pentru că afară era ceta și era aproape seara.
Dar ținând cont de rugămintea ei și de faptul că pădurea era aproape de casa Iuliei am fost de acord.
Iată ne ajuse lângă pădure, eram eu, Iulia și Daria. Atmosfera era destul de înfricoșătoare, dar nu erau motive de îngrijorare.
Ne afundam in pădure, auzim o voce ciudata din mijlocul pădurii.
Era tatăl Dariei, spre uimirea noastră. Tocmai se pregătea să vina acasa. Era pădurar și își termimase tura . S a oferit sa ne ducă acasă, l am ajutat sa urce bicicletele in portbagaj și am plecat care casa. O experiență plăcută dar destul de primejdioasa .