Question

O prezentare despre respirația unui animal (unul mai special) DAU COROANĂ! ​

Answer 1

RESPIRAŢIA LA ANIMALE
Animalele, spre deosebire de plante au o respiraţie intensă, deoarece au nevoie de mai multă energie pentru integrarea în mediul de viaţă.

SISTEMUL RESPIRATOR la mamifere cuprinde:
A) căi respiratorii: fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii.
B) plămâni: - arbore bronşic - căi respiratorii intrapulmonare
- căi respiratorii extrapulmonare
- ţesut pulmonar propriu-zis: - lobi, segmente, lobuli, acini.

Arbore bronşic → căi intrapulmonare: bronhii lobare, bronhii segmentare, bronhii interlobulare, bronhii terminale, bronhiole respiratorii, canale alveolare, saci alveolari, alveole pulmonare.

Fose nazale: - nări → exterior
(cavitate nazală) - coane → nasofaringe

Rol: purifică şi umezeşte aerul, miros, cameră rezonatoare pentru sunetele emise la nivelul laringelui.

Faringe - funcţie digestivă şi respiratorie, conţine 3 perechi de amigdale.


Laringe - conduce aerul spre plămâni
- este organ al fonaţiei
- are 9 cartilaje hialine şi elastice

Pătrunderea alimentelor în căile respiratorii este împiedicată de epiglotă, o structură cartilaginoasă ce închide glota (deschiderea laringeală în timpul deglutiţiei).

Traheea - structură fibro–musculo - cartilaginoasă
- este alcătuită din 16-20 inele cartilaginoase hialine incomplete
- este situată exterior faţă de esofag

Bronhiile – conţin ţesut cartilaginos. Mucoasa traheală şi cea a bronhiilor produce mucus care are rol în reţinerea particulelor de praf.

Plămânii – în număr de 2, deasupra diafragmei, în cutia toracică pe care o ocupă în cea mai mare parte.
Plămân: - stâng – 2 lobi
- drept – 3 lobi

Fiecare plămân e acoperit de câte o pleură, iar pleura e alcătuită dintr-o foiţă viscerală (aderă la suprafaţa plămânului) şi o foiţă parietală (aderă la suprafaţa cutiei toracice) între care există cavitatea pleurală, plină cu lichid pleural.
Lobii plămânului sunt formaţi din segmente, iar segmentele din lobuli.

Bronhiile se ramifică de mai multe ori în plămâni, cele mai fine ramificaţii numindu-se bronhiole. Acestea nu au cartilaje, dar au ţesut muscular neted. În capătul bronhiolelor respiratorii se găsesc sacii alveolari ai căror pereţi sunt formaţi din alveole pulmonare.

Alveolele pulmonare - au rol în realizarea schimbului de gaze O2/CO2 (cca. 300 milioane pentru ambii plămâni). Epiteliul alveolar împreună cu epiteliul capilarelor alăturate formează un perete foarte subţire şi permeabil uşor de străbătut de gazele
implicate în respiraţie.
Respiraţia → schimbul de gaze → O2
→ CO2
→ arderi substanţe nutritive →energie

Ventilaţia pulmonară este realizată prin două procese ritmice:
- Inspiraţia – proces activ în care se contractă muşchii inspiratori. Prin contracţia muşchiului diafragm se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice, iar prin contracţia muşchilor intercostali externi se rotesc coastele şi se măresc diametrele transversal şi antero-posterior. Rezultatul acestor contracţii este creşterea volumului cutiei toracice, urmată de creşterea volumului plămânilor (aceştia urmează mişcările cutiei toracice prin intermediul pleurei) şi de scăderea presiunii aerului din plămâni sub valoarea presiunii atmosferice, aerul fiind aspirat în plămâni.

- Expiraţia – este un proces pasiv, de relaxare a musculaturii. Cutia toracică revine la dimensiunile normale, presiunea aerului din plămâni creşte şi are loc eliminarea acestuia.
Frecvenţa respiraţiei în repaus: 16 r/min/bărbaţi, 19 r/min/femei.