Ofer 50 de puncte pe exercitiu
Răspunsuri la întrebare
(( a ))
AB║CD ⇒ ∡DAB + ∡CDA = 180° (interne de aceeași parte a secantei)
⇒ ∡CDA = 180° - 60° = 120°
AD ≡ DC ⇒ ΔADC isoscel cu baza AC
⇒ ∡DAC ≡ ∡DCA
suma lor este ∡DAC + ∡DCA = 2 · ∡DCA = 180° - ∡CDA
2 · ∡DCA = 60°
∡DCA = 30°
O proprietate a trapezului isoscel este aceea că unghiurile alăturate unei aceleiași baze sunt congruente.
⇔ ∡DCB ≡ ∡CDA = 120°
⇒ ∡ACB = ∡DCB - ∡DCA
∡ACB = 120° - 30° = 90°
⇔ AC ⊥ BC
(( b ))
am arătat mai sus că ∡DAC = ∡DCA = 30°
din ipoteză știm că ∡DAB = 60°
⇒ ∡CAB = ∡DAB - ∡DAC
∡CAB = 60° - 30° = 30°
⇒ în ΔACB dreptunghic în C avem un unghi de 30°
⇒ BC = AB / 2
M mijlocul lui AB ⇒ BC ≡ MB
din proprietatea trapezului isoscel menționată mai sus reiese că
∡CBA = 60°
⇒ ΔMCB isoscel cu un unghi de 60°
⇒ ΔMCB echilateral
⇒ ∡CMB = 60°
avem și ∡DAB = 60°
considerăm dreptele AD și CM cu AM secantă ⇒ avem unghiuri corespondente congruente ⇒ AD║CM
știm că AM║CD (din ipoteză)
⇒ în patrulaterul AMCD avem laturile opuse paralele două câte două
⇒ AMCD paralelogram
ΔMCB echilateral ⇒ MC ≡ BC
din ipoteză știm că BC ≡ AD ≡ DC
⇒ MC ≡ DC
⇒ AMCD paralelogram cu două laturi alăturate congruente
⇒ AMCD romb