Omul să fie multumit cu sărdcia sa, căci, dacă e vorbo, nu bogătia, ci linisted colibei taie te jua Jericit. Dar voi să faceți dupå cum va trage inima, si Dumnezeu sa và ajute și să và acopere cu aripa bundtar sale. Eu sunt acum bătránă, și fiindco am avut si am atot de multe bucurii in vioțd, nu ințeleg nemultumirie celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând ocum la bătránete un noroc nou, să pierd pe acela de care am dvn parte până in zlua de astăzi și så dau la sfărsitul vieții mele de amărociunea pe care nu o cunosc decot din frica Voi știți, voi faceti; de mine să nu ascultoți. Mi-e greu să-mi pärăsesc collba In care mi-am petrecut viata și mr am crescut copili și mă cuprinde un fel de spaimd cănd må gåndesc să rămân singurd intr-Insa: de aceeo, poote că mai ales de aceea, Ana îmi pārea prea tânără, prea aşezată, oarecum prea blandd la fire, si-mi vine so rad când mi-o închipuiesc cârciumărita. Vorbă scurtă, răspunse Ghita, să rămânem aici, sd cdrpesc și mal departe cizmele oamenilor, care umblă toată săptämâna In opinci ori desculți, iard daca duminica e norol, isi duc cizmele in månă pana la biserică, și să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copilas, iară d-ta la tustrei. lacă liniştea colibei." (loan Slavici, Moara cu noroc")
Caracterizeaza , la alegere ,unul dintre cele doua personaje .
URGENT . Multumesc !
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Autorul face o caracterizare directă, dar scurtă, a Anei, arătând-o ca fiind „tânără”, fără a indica mai precis vârsta. Este singura informație care apare in text cu privire la aspectul ei fizic, exterior.
Din punct de vedere al caracterului, Ana ne este prezentată ca fiind „așezată” și „blândă la fire”. „Așezată” sugerează că Ana era o bună gospodină, ancorată emoțional în gospodăria ei, pe care știa să o organizeze și să o întrețină fără cusur, o trăsătură de caracter foarte apreciată în lumea satului românesc. Această legătură puternică pe care Ana o are cu familia și gospodăria ei, precum și blândețea firii, e face nepotrivită pentru activitatea de „cârciumăriță”, care necesită un alt tip de caracter.
Spre finalul textului, Ana ne este prezentată și ca fiind o mama blândă, o soție iubitoare și o noră bună, portretul idilic de familie care ne este descris, cu familia stând pe prispă, surprinzând acel moment perfect, ideal, încremenit în timp, în care singura temă este dragostea pentru familie și pentru gospodărie.
Explicație: