Question

orgene la planta vegetative

Answer 1

Organele vegetative ale unei plante cu flori sunt : rădăcină,tulpină și frunză :3

Answer 2

A.    Rădăcina     Este organul vegetativ care creşte de regulă în pământ, prezentând de la vârf spre bază următoarele zone: scufia sau piloriză care protejează vârful rădăcinii, zona netedă care asigură creşterea, zona perişorilor absorbanţi, zona aspră care prezintă urme lăsate de perişorii absorbanţi distruşi.


După formă se cunosc 3 tipuri principale de rădăcini: pivotante, firoase, rămuroase.
În secţiune se întâlneşte o structură primară şi o structură secundară.

1. Structura primară prezintă 3 zone:
- epiderma: formată din celule necutinizate în zonele absorbantă şi netedă;
- scoarţa: ţesut parenchimatic ce mărgineşte cilindrul central, formată din trei zone: ectoderm, parenchim cortical şi endoderm;
- cilindrul central prezintă periciclu, fascicule lemnoase şi liberiene dispuse altern, raze medulare şi central măduvă.

2. Structura secundară
    Se întâlneşte la gimnosperme şi angiosperme lemnoase şi ierboase perene. Din activitatea cambiului se formează lemnul şi liberul secundar iar din activitatea felogenului se formează felodermul şi suberul.    C  Tulpina 
Poartă frunze şi fructe, se leagă de rădăcină prin colet şi se termină prin mugurele terminal. Este alcătuit din noduri şi internoduri. La noduri cresc frunze şi muguri axilari care pot fi foliari sau vegetativi.

După mediu tulpinile pot fi:
1. aeriene: drepte, volubile, agăţătoare, târâtoare;
2. subterane: bulb, tubercul, rizom;
3. acvatice.

Structura primară este reprezentată de următoarele zone:
- epidermă: cutinizată, impermeabilă cu stomate şi lenticele;
- scoarţă: mai multe straturi bogate în clorofilă (la exterior) şi amidon (la interior);
- cilindrul central
    - periciclu;
    - fascicule libero-lemnoase cu cordoane lemnoase la interior şi cordoane liberiene la exterior;
    - raze medulare;
    - măduvă.
Structura secundară - asigură creşterea în grosime datorită felogenului care formează ritidom şi cambiul care formează liberul şi lemnul secundar.
B  Frunza 
Frunza este organul vegetativ care apare la cormofite din mugurii foliari sau micşti. 
Este alcătuită din:
- limb străbătut de fascicule libero-lemnoase ce formează nervaţiunea;
- peţiol (codiţă) - susţine şi orientează frunza spre lumină;
- teacă - este partea inferioară a frunzei cu care aceasta se fixează de tulpină. 



În secţiune prezintă următoarele zone:
1. epiderma superioară - unistratificată acoperită de cuticulă;
2. mezofilul care prezintă: 
    a) ţesut palisadic bogat în cloroplaste;
    b) ţesut lacunar - cu spaţii intercelulare;
    c) fascicul libero-lemnos cu cordon liberian spre inferior şi cordon lemnos spre superior;
    d) epidermă inferioară - unistratificată cu peri şi stomate.

Stomata este formată din 2 celule reniforme aşezate faţă în faţă lăsând o deschidere numită ostiolă. În jurul lor se găsesc celule anexe.

Frunzele pot fi de mai multe feluri:
1. simple: aciculare, liniare, lanceolate, cordate, cilindrice;
2. compuse: penat-compuse şi palmat-compuse;
3. cu margine întreagă, dinţată, lobată;
4. metamorfozate: spini, cârcei, capcane.