Question

particularitatile dezvoltarii culturii basarabiei sub regimul tarist

Answer 1

Ocupata printr-o inselaciune, Basarabia a devenit, dupa 1812, o colonie si sub aspect cultural. Rusii urmareau distrugerea culturii nationale romanesti care era pana atunci bine dezvoltata. Viata culturala se desfasura de fapt in jurul bisericilor. Conform informatiilor lasate de la mitropolitul G.B.Bodoni, in  anul 1812 in Basarabia functionau 749 biserici pt 755 sate si orase, 12 manastiri si 13 schituri. Centre de cultura erau si cetatile Hotin, Bender, Akermann, Chilia, Ismail, Orhei, Soroca. Adevarate monumente de arta sunt biserica Sf. Dumitru din Orhei, biserica din Caiseni, Chilia etc. Stefan Ciobanu sublinia ca boierii moldoveni au inaintat o petitie de protest guvernului rus in care se spunea ca e o mare calomnie a spune ca Basarabia nu are cultura ei. in Principatele Romane in I jum a sec.19 se afirma treptat cultura alimentata din valorile umanismului, iluminismului si romantismului european, insa in Basarabia aceasta directie a culturii a fost blocata. Factorul predominant in pol guvernului rus fata de Basarabia anexata deveni rusificarea fortata.Cea mai statornica si institutie in aceasta perioada a ramas biserica; preotii care refuzau sa realizeze aceasta politica antipopulara erau eliberati din functie, fiind nevoiti sa se refugieze peste hotare. Sistemul de invatamant romanesc din Basarab dupa 1812 a fost treptat marginalizat si substituit cu cel rusesc. La 31 ian 1813 datorita energiei depuse de G. B.Bodoni la Chisinau s-a deschis prima scoala, sub dominatia ruseasca, Seminarul Teologic, unde studiile se faceau in limba rusa,. In anul 1816 pe langa Seminarul Teologic s-a mai deschis „Pensionul nobilimii” care servea pt pragatirea de cadre credincioase administratiei rusesti. Aici se admiteau numai fii nobililor rusi sau ai nobililor bastinasi care au acceptat sistemul colonial rus. Catre 1814 in Basarabia functionau deja 12 scoli din acestea cu cate 540 elevi, insa nu toate au supravietuit, majoritatea au fost inchise. Dupa 1828 la Chisinau, Bender, Balti,  Hotin etc s-au deschis o serie de scoli unde studiile se faceau numai in limba rusa. Paralel cu invatamantul laic s-a dezvoltat in primul rand invatamantul religios. Au fos infiintate scoli parohale la Chisinau, Dubasari, Tiraspol etc. Dar ele nu conveneau administatiei rusesti, deoarece contribuiau la trezirea constiintei nationale a basarabenilor, din acest fapt administratia rusa a minimalizat influenta acestor scoli, in ele studiindu-se doar citirea, aritmetica, gramatica rusa, retorica limbii ruse, istoria Rusiei geografia Rusiei.   In 1830 a fost inchisa complet frontiera de pe raul Prut. Din acest an tarismul a interzis raspandirea presei, literaturii romanesti, editate in Moldova  de peste Prut.  Cu toate astea in Basarabia au fost reprezentanti destoinici ai literaturii artistice care au contribuit la dezvoltarea literaturii romane in ansamblu. Marturie sunt operele lui Constantin Stamati, Alexandru Hijdau, A.Donici etc. Administatia coloniala tarista incuraja traducerea si propagarea operelor literaturii rusesti de aceea au fost traduse din limba rusa unele opere a lui Dimitrie Cantemir, Krilov etc. Procesul literar era supus unui control rigid din partea administratiei ruse. Literatura si publicistica basarabeana au reflectat miscarile populare, evenimentele istorice, ideile umanismului. Cercetarilor stiintifice le revine un loc considerabil in dezv culturii din Basarabia. In anul 1839 a fost organizata Societatea de istorie si antichitati din Odesa, care de asemenea s-a ocupat in mod special de cercetarea istorica in Basarabia, urmarind scopul de a indreptati si a sustine politica Rusiei in acest tinut. In Basarabia in aceasta perioada se fac si primii pasi in dezvoltarea stiintei agricole, cercetarea naturii provinciei. Tot in acesti ani s-au realizat si primele investigatii in domeniul didacticii.