Question

Pe la miezul nopţii, văzând că şi-a aprins lumânarea, am intrat binişor în curte.
Luna mi-era nesuferită, căci lumina din creştetul cerului să fi zis că este ziuă.
În vârful picioarelor m-am apropiat de fereastra odăii lui. Mă suii pe prispa care ocolea de jur împrejur casele şi, abia respirând de emoţie, îmi potrivii ochii pe cele două rotocoale tăiate în perdeaua de la fereastră.
Vedeam bine în odaia lui.
Ca la un minut închisei ochii.
Era o crimă purtarea mea. Spionam un om atât de bun şi de liniştit. Despecetluiam o scrisoare plină de taine, care nu-mi era adresată mie. Intram hoţeşte într-o conştiinţă închisă şi nefericită.
Dar când deschisei ochii, toate grijile şi gândurile omeneşti, curate şi înalte, se risipiră. O putere mai mare decât voinţa şi cinstea mea mă ţintui la fereastră.
El îşi lepădase bluza şi vesta. Deschisese pe-o masă mare de brad două volume groase, cu figuri negre şi tablouri colorate. Desluşit nu vedeam cam ce reprezentau.
La gura sobei era un morman de scrum de hârtie.
Se uită puţin pe una din cărţi. Citi liniştit o pagină, apoi începu să se plimbe în lungul odăii, cu nişte paşi din ce în ce mai largi şi mai apăsaţi. Obrajii lui, galbeni şi fără pic de viaţă, se deschiseră, se luminară, se rumeniră puţin, dar aşa de repede, încât înţelesei că acea căldură nu le era firească, ci, ca şi cum l-ar fi dogorit un foc străin de sângele lui, o gură de sobă încinsă, o izbire de soare în creştetul capului .

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA -LINISTE



1)Subliniaza cu rosu predicatele verbale si cu albastru pe cele nominale din ultima fraza a fragmentului .

Answer 1

Rosu: se deschisera
           se luminara
           se rumenira
           intelesei
           ar fi dogorit


Albastru : era