Pedeapsa, de Tudor Arghezi (analiza literara a textului liric), intr-o pagina si jumatate!Repede va rog!!!!!!
Răspunsuri la întrebare
Buna! Poezia „Pedeapsa” se compune din șapte strofe, dintre care șase sunt catrene, ultima fiind un distih (strofă compusă din două versuri). Numărul strofelor nu este ales întâmplător, cifra șapte fiind considerată ca fiind purtătoare a unei puternice încărcături spirituale, metafizice.
[...]
Prima strofă se deschide cu naivitate...
...
Apartenența la genul liric
Pentru a motiva apartenența unei anumite opere literare la genul liric, trebuie să fii bine familiarizat cu trăsăturile acestui gen literar. O operă literară devine operă lirică dacă întrunește o serie de condiții.
Poezia "Pedeapsa" de Tudor Arghezi se inscrie in randul poeziilor ce innobileaza liricul prin stilul unic si expresiv plin de semnificatii dure si sentimente dintre cele mai neasteptate. Creatia argheziana este una a contrastelor, poetul fiind intr-o permanenta cumpana intre razvratire si impacare, frumos si urat, cadere si inaltare, disperare si tacere. Poezia "Pedeapsa" poate fi considerata o continuare a poeziei "Adam si Eva" in care tema creatiei, a contextului promordial este reluata si aici ca o prelungire a stilului simplu ce invaluie o serie de motive precum conditia omului primordial, a caderii, si a izgonirii din rai. Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa creatie. Stilurile, insa, in care sunt abordate acestea sunt din cele mai diferite. Daca in "Psalmi" poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia "Pedeapsa" eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica. Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni "ea, cam neroada, dansul cam netot" ce credeau in "fluturii ca iscoade" trimisi
de Dumnezeu pentru a-i veghea. Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii "credeau ca Domnul e culcat". In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: "Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar". Sper că te-am ajutat ! ❤✔