Pentru un proiect cu tema :
Mihail Gorbaciov si reformele de liberalizare a regimului comunist
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, s-a născut la data de 2 martie 1931, în apropiere de Stavropol, în Caucazul de Nord. Ascensiunea sa este una uimitoare. De la meseria de tractorist, pe care o practică după terminarea şcolii, ajunge să fie nominalizat de secţia locală de partid pentru a intra la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Stat din Moscova, în 1950. Devine activist Komsomol[1]şi aderă la PCUS în 1952.
După absolvirea facultăţii şi datorită muncii depuse de-a lungul timpului, va deveni prim-secretar al comitetului regional de partid în 1970. Ascensiunea sa nu se opreşte aici, şi în 1971 va fi ales în Comitetul Central. În cele din urmă, mutându-se la Moscova, în 1978, devine membru al Secretariatului Comitetului Central. În 1980 el va fi membru cu drepturi depline al Politburo. Punctul culminant al carierei de până atunci a lui Mihail Gorbaciov, îl reprezintă anul 1985, când la 11 martie devine Secretar General al partidului, după moartea lui Konstantin Cernenko.
Interesting facts about Romania
Copy video url
Play / Pause
Mute / Unmute
Report a problem
Language
Mox Player
Constatăm că ascensiunea lui Gorbaciov la putere a fost una destul de rapidă. Motivele ce pot sta la baza acestei ascensiuni ar fi acelea ca vechea gardă trebuia la un moment dat înlocuită şi că părinţii săi erau amândoi ţărani. Sigur, aceste două motive nu trec în plan secundar efortul susţinut în muncă şi studii.
Premisele reformării statului sovietic
La venirea la conducerii Uniunii Sovietice, Gorbaciov va găsi o societate şi o economie cu standarde destul de scăzute. Statul se confruntă cu o semnificativă creştere a corupţiei în cadrul societăţii şi cu o economie prăbuşită, nemaiavând nici mijloacele, nici resursele necesare realizării ambiţiilor propuse. Gorbaciov constata:“Într-un anumit stadiu acest lucru a devenit deosebit de clar, în ultima jumătate a deceniului opt. S-a întâmplat ceva, la prima vedere inexplicabil. Ţara începea să piardă momentul. Eşecurile economice au devenit mai frecvente. Dificultăţile au început să se acumuleze şi să se accentueze;a început să apară stagnarea în viaţa societăţii. Toate acestea s-au întâmplat într-o vreme când revoluţia ştiinţifică şi tehnica deschideau noi perspective pentru progresul economic şi social”.
Pentru rezolvarea situaţiei nefavorabile şi recuperarea decalajelor, Gorbaciov propune, între primele discursuri ale sale, trei direcţii de urmat:uskorenie, glasnostşi perestroika. Gorbaciov aduce critici dure la adresa economiei şi societăţii, îndemnând la o „accelerare”, care până atunci se pare că nu fusese aplicată. Însă pe lângă acest îndemn, mult mai importante şi mai discutabile sunt politica de glasnostşi cea de perestroika.
Analiza cuvântului glasnostimplică mai multe interpretări, una dintre acestea fiind aceea de “judecată publică”. Însă în formă substantivala cuvântul face trimitere şi la activitate. Totuşi, accepţiunea des întâlnită în istoriografie se pare că este aceea de “transparență”. Perestroika, la rândul ei, combină mai multe sensuri decât cel de „reconstrucţie”, putând însemna şi reorientare ideologică. Denumirea de perestroika pare să fie una bine aleasă, deoarece structurile statului erau acelea care trebuiau schimbate. La început se va vorbi şi de o perestroikamorală, ideologică, administrativă, psihologică, socială, educativă etc. Perestroikava cuprinde domenii precum economia, societatea, administraţia şi sistemul politic, cât şi relaţiile internaţionale. Glasnostva avea un succes imediat şi va crea un impact direct, pe când perestroikase va lovi de probleme grave când se încearcă punerea ei în aplicare.
Pentru Gorbaciov, perestroika, cuvântul devenit ordine în cadrul Congresului al XXVII-lea însemna “politica al cărei scop este de a activa progresul social şi economic al ţării şi de a reînnoi toate sferele vieţii”[2]. În acelaşi timp, glasnostera privit ca o lărgire a libertăţilor cetăţeneşti privind accesul la informaţie şi liberă denunţare a diverselor abuzuri.
Direcţiile în reformele economice şi sociale ale conducătorului sovietic trebuiesc înţelese în raport cu starea existentă la nivel global în acea perioadă. Gorbaciov a încercat să facă încât să reintroducă Uniunea Sovietică în circuitul interdependenței tehnologice şi politice a lumii moderne din care a ajuns să fie îndepărtată de foştii lideri pe temeiul incompatibilităţii ideologice cu “lumea capitalistă”. Liderul sovietic utiliza frecvent expresia “interdependenţă” în discursurile sale şi în retorica populistă, el explicând faptul că “… problemele globale care