Question

PER
SEPSE
PSK
es
Citeşte următorul text:
Bunica Safta era văduvă de zece ani şi implinea în vara asta, la Sfânta-Maria-mare, şaptezeci şi cinci.
Toata viata el a fost o femeie înaltă, uscativa, lule in miscari, neodihnitá la lucru, pomita spre månle repede,
involburată, dar il trecea degrabă, se liniştea şi Izbuchea In rås.
Se mira toată lumea cum a putut ramane aşa de subţire şi frumoasa, şi acum, la bătrânete, aducand in
lume cinci copii: patru baleji slo fată. Altele [...) se îngraşă, se labartează, se uratesc, se încretesc la obraji,
de nu le mai cunoşti, când le-al ştiut de fete.
Ei, iată, Safta a ramas tot mládioasă şi subtire, atâta doar că nu mai este aşa de inalta ca odinioară.
Dar dacă la arătare era tol Safta de mal demult, cobaltase totuşi şi ea in puteri, in cele care nu se vad po
dinafara. Incepea să fie mal uitucă, greşea adeseori la numărat când trecea de zece, amesteca numele
nepotilor, fi lua pe unul drept altul, uita carula l-a dat de mâncare şi căruia nu. Dar poate şi alta mai tânára in
locul ei nu s-ar fi descurcat mal uşor intre atâta puzderie de copiil
Pentru că bunica Safta nu avea in grija el in zilele de vară, când oamenilor le crăpa maseaua de graba
muncilor de pe câmp, numai pe cei trei copil din casa, al feciorulul sau cel mal tânăr, ci şi pe nepotii dupa
ceilalţi trei feciori şi după fată, când coplil nu erau nici sugaci, nici destul de mari sá lasă şi el la câmp, daca
nu så sape, cel putin să ajute la fan, ori să aduca apa. Se nimerise ca ceilalti feciori şi fete să nu aibă niciun
bátran la casă în grija căruia să lase copil.
Şi cum bunica Safta rămăsese la casa el, cu feciorul cel mic, cu lon, şi cum gospodaria lor era aici aproape de
capul uitei, le venea la îndemână celorlati sa-l lase el copii cand mergeau la lucru şi sa-l ia când se întorceau seara.
Aşa că în vremea cât se scurgea lumea pe ulita in sus, se deschidea mereu portiţa, şi când unul când
altul dintre copiil bátrânel işi lă sau odraslele in curtea cea largă, strigând-o:
l-am adus şi eu, mama!
Văd că l-ai adus! Da'le-ai pus în traista?
- Pus, cum să nu!
Sa le fi pus destul, că pe áştia cu greu ii saturi. O să-mi mănânce şi urechile.
Omul pleca grabit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului şi cerceta ce merinde le-au
pus parinti. Apoi lega lar traisiuta, o ducea in casa, in camera larga care dadea spre uliţa, şi o punea pe masa.
lo vreme de-o jumătate de ceas cinc tráistute se înşirau pe masă. Bătrâna le punea în rând, una după
alta, cum veneau copiii, să ştie care a cul este, pentru ca trálstutele tare semanau una cu alta. In unele erau
merinde mai multe, în altele mai putine, după numarul nepoților.
Dar câți erau? [...] Cum să-i mai numeri? Iar dacă încerca să facă adunarea in cap, știind cați nepoti
i-a lepădat in curte fiecare fecior şi fata, se incurca şi mai rău: socoteala in cap nu mal mergea deloc.
Numaratoarea se mai ingreuia şi altfel. De pe ulija asta, din vecini, mai erau trei-patru femei necajite care nu
aveau cu cine-şi lăsa copiii acasă şi, la rugamintea lor, bunica Safta ii lua sub ocrotirea ei şi pe aceştia. După
ce ſi dadeau de câteva ori copii în seamă, alte day, când erau grabiti, îşi bagau copiii în curte şi işi vedeau
de drurn, aşa că bătrâna se mal trezea cu un rând de copii în ograda. Nu mal ştia dacă sunt dintre nepotii el
ori sunt coplil vecinilor, şi se dumeroa numai când le vedea şi le lua traistutele cu merinde de după grumaz
şi le punea intr-alt rând pe masa cea mare din camera dinainte.
Ion Agarbiceanu, Bunica Safta
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerinte cu privire la textul dat..
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: mereu, cerceta. 4 puncte
2. Menţionează rolul semnului întrebarii din enuntul: Dar câfi erau?.
4 puncte
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvenţele: tráistutele tare semanau una cu alta;
ii trecea degraba,
4 puncte
4. Transcrie două cuvinte care contin triftong din secvenţele: nu aveau cu cine-şi lăsa copiii acasă şi, la
rugărintea lor, bunica Safta il lua sub ocrotirea el şi pe aceştia; Dupa ce îl dădeau de câteva ori copiii
in seama, alle dall, cand orau grabiti, işl bágau copiii în curte şi îşi vedeau de drum. 4 puncte
5. Numeşte două moduri de expunere identificate in textul dat.
4 puncte
6. Precizează, intr-un enunt, motivul pentru care bătrâna are mare grijă când pune traistutele nepotilor
CO SK
26-5-73​

Answer 1

Răspuns:

1 mereu=întotdeauna

Cerceta=investiga

2semnul întrebării este semn de punctuație care marchează sfârșitul unui enunț enuntiativ

3traistutele=derivare :traista +suf Uță

Degeaba =compunere prin parataxa (prep+scs)

4 a-veau

Co-pi-ii

5 narațiune și dialog

6 bătrâna are mare grijă când pune traistutele nepoților în cui deoarece nu vrea ca copii sa afle ca ea le-a umplat în traista!

SUCCES!

Explicație: