peronajele din lectura bunicii aveau livada si albine de Mihai Sadoveanu
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Bunicii aveau livadă și albine Când deschise duduia Lizuca
ochii, se văzu într -o chilioară albă și într -un pătișorcurat. Pe fereastra deschisă năvălea soarele. Perdeluțele fâlfâiau fin și boarea dimineții mâna până la copilă murmurul prisăcii șimiresme de isop*.Icoanele și candela luceau sus, în colțul răsăritului. Lizuca le cunoscu. Era în căsuța bunicilor ei. Se odihnise în pătișorul în care crescuse și dormise odinioară și măicuța ei, careacuma nu mai este.Pe dușumea dormea încovrigat Patrocle. Fetița voi să-l strige, bucuroasă. Apoi serăzgândi și tăcu. Deodată, cum sta așa, auzi glasuri în livadă. Erau glasuri de sfadă. Urechea ei ațintitădeosebi îndată tăișul cristalin al mămicăi. Și tot așa de ascuțită, vocea slujnicuței. Și, liniștit și blajin, răspunsul bunicului. -Mă rog dumneavoastră, zicea mămica, puteți fi așa de buni să-mi dați o lămurire?Aseară, când am trimis pe Elena să vadă dacă n-a venit aici copila, dumneavoastră ați răspunscă nu știți nimic despre așa ceva și ați avut aerul că vă înspăimântați... Iar Elena adaugă: -Și chiar ne cerea cont, că Lizuca s-ar fi rătăcit și s-a pierdut!-Și acuma, urmă cuconița, după cât pricep din ce spuneți dumneavoastră, copila-i aici.-Da, răspunde cu liniște bunicul. Am înțeles de lao vreme unde s-o caut. Și amgăsit-o târziu, rătăcită în pădure. (Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată” ) *isop = plantă medicinală aromată
ochii, se văzu într -o chilioară albă și într -un pătișorcurat. Pe fereastra deschisă năvălea soarele. Perdeluțele fâlfâiau fin și boarea dimineții mâna până la copilă murmurul prisăcii șimiresme de isop*.Icoanele și candela luceau sus, în colțul răsăritului. Lizuca le cunoscu. Era în căsuța bunicilor ei. Se odihnise în pătișorul în care crescuse și dormise odinioară și măicuța ei, careacuma nu mai este.Pe dușumea dormea încovrigat Patrocle. Fetița voi să-l strige, bucuroasă. Apoi serăzgândi și tăcu. Deodată, cum sta așa, auzi glasuri în livadă. Erau glasuri de sfadă. Urechea ei ațintitădeosebi îndată tăișul cristalin al mămicăi. Și tot așa de ascuțită, vocea slujnicuței. Și, liniștit și blajin, răspunsul bunicului. -Mă rog dumneavoastră, zicea mămica, puteți fi așa de buni să-mi dați o lămurire?Aseară, când am trimis pe Elena să vadă dacă n-a venit aici copila, dumneavoastră ați răspunscă nu știți nimic despre așa ceva și ați avut aerul că vă înspăimântați... Iar Elena adaugă: -Și chiar ne cerea cont, că Lizuca s-ar fi rătăcit și s-a pierdut!-Și acuma, urmă cuconița, după cât pricep din ce spuneți dumneavoastră, copila-i aici.-Da, răspunde cu liniște bunicul. Am înțeles de lao vreme unde s-o caut. Și amgăsit-o târziu, rătăcită în pădure. (Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată” ) *isop = plantă medicinală aromată
Alte întrebări interesante
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă