Question

Plz am nevoie foarte rapid de o compunere cu titlul ,,O intamplare fericita"care sa aiba 20-25 de randuri plz ofer coronita
Plzz si 60 PUNCTE
URGENT

Answer 1

In vacanta de vara voi merge in excursie cu părinții și bunicii mei la munte.Tata mi-a povestit că acolo vom vedea urși , capre de munte , lupi , și bufnite . Cazarea va costa 200 lei de persoana așa că ne-am gândit să ne luăm mâncare , apa de acasă pentru nu a mai fii nevoie sa cumparam.
Dimineața la ora 5:00 am plecat de acasă împreună că bunici și părinții..
Pe drum am coborât la o benzinărie și am luat tot ce aveam nevoie.
Pe la mijlocul muntelui erau stânci alunecoase la care daca nu aveai grija sa nu cazi nu te mai salva nimeni.La 4 minute după ce am urcat mai mult bunicul a alunecat pe muntele de circa 400+ metri.
Am ajuns la spital bunicul era în stare gravă nu mai putea vorbi și să se miște. Tata și cu mama au donat sânge iar bunica a rămas cu el la spital.
Când am ajuns acasă bunica ne-a sunat și a spus că au plecat cu elicopterul in Cuba pentru că bunicul era pe moarte.
După o lună bunicul se simțea mai bine , iar că prin miracol doctorii au spus că a scăpat cu bine.

Answer 2

Nici acum nu pot uita petrecerea de Crăciun, de anul trecut. Am avut parte de-o întâmplare fericită, cum rar mi-a fost dat sa văd. Mereu mi-am dorit un câine dar ai mei părinți nu m-au lăsat. Spuneau ca un caine trebuie ținut la curte, nu în casă pentru că necesită multa grijă și atenție. Neavand altă soluție am acceptat cu strângere de inima. Totul avea sa se schimbe în ziua de Crăciun. Musafirii sosira iar petrecerea era în toi. La un moment dat, ai mei părinți au lăsat puțin ușă de la intrare deschisă pentru a se aerisi mai bine încăperea de la fumul unor mici artificii. Spre miezul nopții, musafirii au plecat iar noi ne-am apucat sa facem puțină ordine. Când am intrat în bucătărie, pe jos erau numai resturi de mâncare. Mama a început sa mă certe pentru că am scăpat mâncarea și am murdărit gresia. I-am explicat ca nu sunt eu de vină dar nu mă credea. Deodată, după ușa de la bucatarie, a apărut un cățeluș mic și dolofan , cel mai probabil sătul de la atâta mâncare. L-am luat repede în brațe și i-am spus mamei ca trebuie sa-l păstrăm, pentru ca e un dar de la Dumnezeu cu ocazia Crăciunului. Mama s-a uitat duios la mine și zâmbind mi-a spus ca pot sa-l păstrez.