Question

Poezia este asta:

Prin livadă, sub umbrare
Umblă, în amiaza mare
O cetate călătoare

Printre plopi și ierburi crude
Pasul nici că i se aude

N-are turnuri și ierburi crude
Doar o scară în inele
Unde stă, fără chirie
Melcul blând, de când se știe
Melcul prost, care se-ndoaie
Să privească, după ploaie
Când în sus și când în jos
Dacă norii grei s-au dus

Melcul care-n loc de pleoape
Poartă două periscoape
Scoase-n lume- lumii domn
Peste mările de somn

Când cetatea-i lângă mine
Bat în poarta ei... Nu-i nimeni!
Jos, sub prag- speranțe, vreri
Dorm în cețuri și tăceri
Toate-aici și nicăieri!....

Le-nviază- ce puteri?!

Urcă melcul pragul mării
Mut, ca semnul întrebării.

Realizează o compunere, de maximum zece rânduri, în care să descrii locul( cadrul natural) prezentat în poezie.

Answer 1

Doar ce s-a oprit ploaia iar dintr-o cochilie se arată două antene, ca niște periscoape , ale unui melc. Pășind încet prin iarba crudă, atât de încet încât nici pașii nu-i se aud, melcul se uită când în sus, când în jos, dacă norii grei s-au dus. Văzând ca toate sunt la locul lor, melcul cu cetatea lui în spate își continuă drumul urcând pragul mării, mut ca semnul întrebării.